Referat ETAPELE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu virgil
Etapele expertizei medico-legale psihiatrice a adultului Supunerea imediat dupa comiterea faptei, a infractorului (inclusiv minor) unui examen medico-legal, psihologic si psihiatric.Se tine cont de felul cum raspunde la ntrebari, de motivatia faptei celui expertizat. Daca nu se interogheaza infractorul imediat, atunci convorbirile inculpatului cu apararea, cu persoanele de afara sau din mediul de detentie, pot schimba n mod radical comportamentul expertizatului.De asemenea, uneori se suprapun elemente reactive care fac imposibil examenul psihic. Pe lnga examen, se pot da date valoroase organelor de ancheta, despre modul cum trebuie desfasurata, daca se poate continua ancheta, sau este nevoie de un tratament sau o internare.Prima expertiza medico-legala psihiatrica are cea mai mare valoare si se bazeaza pe examenul complet, dar acesta trebuie repetat si trebuie studiat ntregul dosar al cauzei.Se vor scoate n evidenta atunci cnd exista, trasaturile patologice ale inculpatului ca halucinatii, delir, idei de persecutie sau betia patologica.Se va cerceta ntregul trecut patologic al inculpatului pe baza actelor medicale existente (sau foi de observatie de la spitalele unde a fost internat); de asemenea, se va tine sub observatie pentru a nu fi vorba de debutul unei boli, a unei stari reactive, simulari etc.Se vor cere relatii, alteori, asupra starii expertizatului dinaintea comiterii infractiunii, comportamentul n familie, locul de munca. Toate aceste date trebuie analizate cu multa atentie, pentru ca unii delincventi au comportamente diferite, n diferite medii.Se va studia dosarul cauzei cu deosebita atentie, iar concluziile trebuie trase cu multa rezerva, pentru a nu fi nentemeiate, eronate, pentru ca de ele depinde ntreg viitorul expertizatului.n urma analizei cazului, se vor trage concluziile care trebuie sa arate: daca exista vreo boala psihica la cel expertizat si daca ea i altereaza constiinta sau discernamntul; sa precizeze daca faptele comise sunt sau nu legate cauzal de simpto-matologia bolii; sa stabileasca responsabilitatea expertizatului pentru fapta comisa.Responsabilitatea cuprinde totalitatea particularitatilor psihice ale individului care-l fac capabil sa nteleaga libertatea si necesitatea actiunilor sale n unitate dialectica cu legile obiective de dezvoltare a societatii si sa aprecieze consecintele faptelor sale atunci cnd actioneaza contrar acestei unitati.n cadrul expertizei, uneori este usor de stabilit lipsa discernamntului la bolnavii cu psihoze grave, dar intervin greutati n fata celor cu instabilitate, hiperreactivitate, labili psihici, care sunt privati adesea de simtul proportiilor si incapabili de a-si doza raspunsul la nivelul stimulilor de circumstanta.O mare valoare o are discutia cazului unde se va insista mai mult pe unele elemente cum ar fi intentia, mobilul, masurile de aparare, cautndu-se o corelare stiintifica ntre boala si fapta, ct si stabilirea unei forme de manifestare a bolii.Problemele pe care le ridica expertiza medico-legala psihiatrica sunt multiple si, uneori de o dificultate deosebita. Dintre ele, problema posibilitatilor de recuperare si reinsertie sociala este o problema de foarte mare importanta, pe care se pune din ce n ce mai mult accentul astazi.n vederea aprecierii posibilitatilor de recuperare si reintegrare sociala a celor n cauza, pe lnga criteriile generale raportate la sex, vrsta, antecedente penale si medicale, se impun ca fiind utile si criterii speciale cu semnificatie criminologica: gradul de intimidabilitate, de adaptabilitate, potentialul de agresivitate, perspective de perfectabilitate si sociabilitate.n activitatea de recuperare a individului, se impune, din analizele facute de specialisti, ca cele mai mari sanse de recuperare le prezinta categoria tinerilor infractori, n perioada n care se definitiveaza trasaturile de personalitate si constiinta sociala. Posibilitatile de recuperare scad la infractorul adult, n special prin adaugarea factorilor de agravare a psihopatiilor ce caracterizeaza infractorii din obicei, a cazurilor de degradare a personalitatii la etilicii cronici si toxicomani si aspectelor psihopatologice determinate de vrsta naintata.Cercetari efectuate n ultimii ani la loturi de infractori privind principalele categorii de vrsta se indica procente de[5]: 37,72% minori recuperabili prin masuri nediferentiate; 51,42% minori recuperabili prin masuri speciale pe plan medico-social; 75% tineri infractori recuperabili prin masuri cu caracter general; 20% tineri infractori recuperabili prin masuri speciale, individualizate; 34% adulti (n majoritate psihopati) recuperabili prin masuri cu caracter de reeducare; 54% adulti ce necesita pentru recuperare masuri complexe n vederea reinsertiei sociale; 12% adulti infractori, cu certitudine nerecuperabili.Daca pentru infractorul minor recuperarea nseamna continuitatea activitatilor de psihoprofilaxie, socioprofilaxie, alaturi de activitatea instructiv-educativa, la adultul recidivist, recuperarea este conditionata de caracterul si gradul disolutiei psihice si posibilitatile de remediere a factorilor sociogeni de microclimat negativ.Avnd n vedere psihopatii adulti, recuperarea lor trebuie sa urmareasca evitarea unor situatii conflictuale, sa-i creeze posibilitatea de ntelegere si dezvoltare a atitudinii critice fata de sine si fata de mediu, un climat de ntelegere si stergere a sentimentului de stigmatizare sociala.Notiunea de recuperare are un caracter complex si vizeaza nu numai o reechilibrare psihica, ci si existenta tuturor premizelor unei reintegrari active si adecvate n mediul social, cu reale posibilitati de perfectare a personalitatii.Masurile de recuperare trebuie sa cuprinda o intensa activitate profilactica de prevenire a decompensarilor, n special pentru categoria minorilor si a tinerilor cu dezvoltare psihopatica, cu potential antisocial.Privind n general bolnavul psihic, referindu-ne la pericolul pe care-l prezinta pentru societate si deci la necesitatea unei bune orientari a expertizelor medico-legale psihiatrice asupra acestuia, putem sublinia ca specific infractional urmatoarele aspecte[6]:1. un mare potential infractogen, ce se explica prin trasaturile de caracter ce se reflecta n multiplele tulburari de comportament si care contureaza personalitatea deosebita a acestor indivizi. Lipsa de corelatie ntre orientarea caracterului si pornirile temperamentale, nematurarea afectivitatii si vointei, insuficienta inhibitie interna, stau la baza acestor trasaturi.2. comportament antisocial polivalent, ce este legat de instabilitatea, neadaptabilitatea permanenta ce caracterizeaza personalitatea patologica deosebita a acestor indivizi.3. spontaneitatea, actele antisociale fiind savrsite, n cea mai mare parte a cazurilor, fara o pregatire deosebita, fara o asigurare pentru reusita lor.4. comiterea unor acte de o deosebita periculozitate, legata de dezinhibarea si pervertirea instructiv-evolutionala, rautatea si mai ales agresivitatea.5. mbinarea dintre aceasta dizarmonie a personalitatii cu narcomania sau betia.n aprecierea evolutiei bolnavului psihic am putea decela o suita de tendinte specifice, medico-legale[7]: tendinta de a face rau, deficitul sentimentelor moral-sociale; tendinta de bravare n fata unor pericole pentru a-si scoate n evidenta personalitatea, tendinta ce caracterizeaza perioada postinfractionala; simularea sau tendinta de simulare n etapa postinfractionala; ndaratnicia, neadaptabilitatea ntretinuta de conditii favorabile de mediu n care au aparut actele antisociale, uneori consecinte fie ale relaxarii supravegherii, fie ale naspririi acesteia, n cadrul masurilor represive, explica recidivismul; malignitatea activitatii infractionale.Din cele expuse pna acum, reiese periculozitatea sociala deosebita a infractorului cu tulburari psihice, fapt care scoate n evidenta odata n plus necesitatea existentei si rolul deosebit pe care l joaca n depistarea psihopatilor, a comisiilor de expertiza medico-legala psihiatrica, precum si existenta n legislatia noastra a masurilor de siguranta cu caracter medical. www.studentie.ro - 2005