• Simtul comun sau punctul de vedere natural si experienta obisnuita.

• Simtul comun ca un corp de prejudecati.

• Prejudecati, opinii si judecati.

• Atitudinea lui Kant in problema prejudecatilor.

• Filosofia, stiinta pro si versus simtul comun.



• Simtul comun in perspectiva filosofiei limbii comune.

• Atitudinea radicala a filosofiei fata de simtul comun in ilustrari paradigmatice din istoria filosofiei universale.

• Spinoza, Lebnitz, filosofia upanisodica.

Simtul comun sau punctul de vedere natural

Simtul comun, numit si punctul de vedere natural si chiar, bunul simt este o conceptie comprehensiva despre lume, viata si om care asuma idei apartinand traditiei culturale si elemente ale gandirii stiintifice. Putem spune ca exista si o serie de elemente de filosofie "usoara" si populara, in sensul lui Hume, care isi ia substanta discutiei filosofice din existenta de toate zilele si conversatie, dar pe care nu o prelucreaza in modul specific stiintei, accesibila si fara rigoare, un gen de filosofie care are ca premisa experienta proprie de viata. Expresia "atitudinea naturala" sau "punct de vedere natural" a fost folosita pentru prima data de Edmund Husserl pentru a descrie atitudinea noastra in experienta obitnuita, caracterizata in contrast cu atitudinea reflexiva prezenta in experienta reflexiva a constiintei, atitudine prin excelenta interogativa. Specificul atitudinii naturale consista in naivitate, spontaneitate si dogmatism. in experienta "naturala" omul se priveste doar ca parte a unei lumi infinite extinse in spatiu si timp. Spatiul si timpul alcatuiesc cadrul fundamental, absolut al experientei, care ne da imediat lumea existentei, campul gandirii si existentei noastre.