REFERAT FILOZOFIE: PUBLICISTICA LUI MIRCEA VULCANESCU

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
Publicistica lui Mircea Vulcanescu<< Nu stiai ce sa admiri mai intii: nestavilita lui curiozitate, cultura lui vasta, solida, bine articulata, sau inteligenta lui, generozitatea, umorul sau spontaneitatea cu care-si traia credinta si iscusinta cu care si-o talmacea. Nu cred c-am intilnit alt om inzestrat cu atitea daruri. si nici altul care sa-l intreaca in modestie. Am cunoscut, desigur, savanti care se incumeta sa citeasca in treizeci de limbi, sau stapinesc in de-amanuntul istoria unei tari sau a unui continent, sau au patruns toate tainele fizicii si matematicilor, sau inteleg nenumarate sisteme filozofice. Dar mintea lui Mircea Vulcanescu era altfel alcatuita. >> Mircea Eliade.Mircea Vulcanescu a fost un gazetar profesionist. Domeniile abordate de el fiind foarte variate. A publicat regulat articole de politica externa, comentarii de politica economica, dar si financiara (specialitatea sa). De asemenea, Vulcanescu a fost redactor la "Cuvantul".Pe 16 decembrie 1940, dupa ce presa din Romania nu mai era decat partial libera, Mircea Vulcanescu a sustinut la Academia libera de ziaristica o conferinta intitulata "Pregatirea profesionista a ziaristului". Textul ei a fost revelat de profesorul Marin Diaconu in 1991. Numai un gazetar cu experienta ca Vulcanescu putea sa trateze impecabil acest subiect. El i-a consacrat o analiza "fenomenologica".Analiza lui Vulcanescu, aplicata presei, este perfect valabila si astazi, intrucat ziarul este o forma fixa, ca sonetul. Potrivit lui Mircea Vulcanescu, ziarul, definit "uzina de stiri", se afla "undeva intre carte si afis". Ziarul este o "intreprindere de informatie si propaganda", cea dintai misiune a sa fiind "sa satisfaca in om dorinta de a sti". Vulcanescu nu neglijeaza rolul comanditarului, al celui care finanteaza ziarul. Acesta poate fi totodata directorul efectiv al gazetei. Vulcanescu schiteaza portertul directorului de ziar: "Directorul unui ziar e sef de intreprindere. (...). Rolul lui e situat intre acela al unui fabricant, al unui ministru plenipotentiar si al unui general de corp de armata (sau de alta mare unitate)." Directorul de ziar trebuie sa fie abil, sa navigheze cu prudenta printre interese si pasiuni, sa aiba "arta de-a alege intre imponderabile", specifica "virtutilor inteligentei practice". "Un astfel de director de ziar - adauga Vulcanescu - au avut romanii din generatia mea in fiinta profesorului Nae Ionescu". Cat despre profesiunea de ziarist, aceasta inseamna "Mare putere, dar si groaznica ispita".Principalele publicatii ale lui Vulcanescu sunt :Teoria si sociologia vietii economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932) In ceasul al 11-lea (1932) Cele doua Romanii (1932) Gospodaria taraneasca si cooperatia (1933) Razboiul pentru intregirea neamului (1938) Infatisarea sociala a doua judete (1938) Dimensiunea romaneasca a existentei (1943)Incepind cu textul de debut din 1923, Cuvinte pentru drum, si ajungind pana la insemnarile zilnice din perioada detentiei la Arsenal, in 1946, acest volum de publicistica >>De la Nae Ionescu la Criterion << surprinde retrospectiv umbra a doua decenii de preocupari culturale dintre cele mai diverse. Interesat de tot si de toate, Mircea Vulcanescu scrie despre temele predilecte ale -tinerei generatii interbelice, dar si despre obsesiile personale: bolsevismul, mitul creat din nimic al lui Lenin, filozofia lui Nae Ionescu, cauzele ascensiunii miscarii legionare, mistica ortodoxaOrator de mare forta, si-a a conferentiat cu pasiune si persuasiune pe subiecte de la satul romanesc la dimensiunea romaneasca a existentei.Mircea Vulcanescu a stiut sa asimileze toate treptele realului si sa ofere sentimentul integralitatii, de la inalta speculatie filosofica la riguroasele planuri pentru economia Romaniei si a Estului Europei, de la munca intensa si sistematica la placerea loisirului, organizat insa si acesta cu minutiozitate.Noica spunea ca, daca nu ar fi citit studiul << Dimensiunea romaneasca a existentei >>, n-ar fi scris poate niciodata << Rostirea filosofica romaneasca >>.Cele cateva articole publicate de Mircea Vulcanescu constituie unul din cele mai complete si comprehensive raspunsuri la problema ideii de spiritualitate intens vehiculata in cultura romana interbelica. Totul a inceput printr-un raspuns acordat unui chestionar initiat, in 1928, de revista Tiparnita literara referitor tocmai la problema daca exista sau nu o noua o "noua spiritualitate" in cultura romanaEl initia, de fapt, un veritabil dictionar al notiunilor cele mai folosite in orizontul cultural al epocii. Importanta acestui demers este bine subliniata de autor: "Fiecare epoca are anumiti termeni care par a starni un interes superior altora. Evidentierea valorii de circulatie a acestor termeni si a sensurilor lor ajuta la fixarea fizionomiei spirituale a epocii. Precizand sensul ideilor principale ale vremii si determinand valoarea lor de circulatie, dictionarul mai poate servi de indreptar gandului celor mai tineri, care vor sa se orienteze exact fata de problemele pe care le gasesc deschise de inaintasii lor".Primul sens pune accentul pe trairea intensa a clipei, presupune entuziasm, framantare, pasiune. E cultivat de omul caruia ii plac trairile puternice, sentimentele extreme, care se simte bine numai atunci cand sufletul sau tresalta si refuza limitarile. Este evidenta in acest caz dimensiunea psihologizanta a ideii de spiritualitate.A doua acceptie priveste trairea orientata axiologic, pentru un ideal, primand dimensiunea rationalista. Modul in care poate fi traita aceasta spiritualitate este multiplu, dupa cum multiple sunt modelele culturale care pot fi urmate. in perioada sa Mircea Vulcanescu identifica trei tipare ca fiind mai raspandite: umanismul, nationalismul integral si marxismul.In sfarsit, in al treilea sens, spiritualitatea inseamna: "viata vesnica, traire in universalitatea absoluta, in Duhul Sfant; asceza si viata mistica". "Caracterul interior si cel realist apropie acest sens al spiritualitatii de cel dintai, de care il desparte caracterul eteronom al trairii, omul duhovnicesc nefiindu-si niciodata, siesi, lege si masura, spune Vulcanescu. Caracterul transcendent al temeiului acestei trairi si chipul suprafiresc in care aceasta transcendenta ia cuprindere in viata sufleteasca a omului duhovnicesc despart acest sens de cel de-al doilea".Odata lamurita problema sensului notiunii de "spiritualitate", autorul trece la o analiza minutioasa a modului in care intelectualitatea romaneasca s-a raportat la aceasta problema. in doar cateva pagini, Mircea Vulcanescu reuseste sa puna ordine intr-o chestiune deosebit de complexa si aparent haotica. Folosind o reprezentare "arhitectonica" simpla si eleganta, el pune in nisa cea mai potrivita pe principalii exponenti ai culturii romanesti interbelice. Judecata este fara cusur si isi pastreaza valabilitatea deplina si astazi. Se arata, pe buna dreptate, ca problema "noii spiritualitati" a fost identificata la inceputurile ei, in anii 1925-1929, cu problema "tinerei generatii".Gruparea "Criterion", infiintata in toamna anului 1932, cuprinde pe cei mai de seama reprezentanti elevi si discipoli ai lui Nae Ionescu."Criterionul" constituia un cadru veritabil al dezbaterii intelectuale, academice , aceasta fiind intentia fondarii sale , oferind tuturor conferentiarilor de diverse orientari ideologico-culturale posibilitatea de a purta o reala discutie. in cadrul conferintelor "Criterionului" de la Fundatia Universitara Carol I se abordau diverse probleme culturale si ideologice, precum si personalitati compozite: Gide, Chaplin, Lenin, Freud, Mussolini, Gandhi, Maritain s.a. La aceste simpozioane, participau conferentiari de toate nuantele ideologice de la socialistii Lucretiu Patrascanu si Bellu Silber pana la Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu, George Racoveanu, Paul Sterian, Stelian MateescuMircea Vulcanescu dezbate o problema de o actualitate stringenta in perioada interbelica, si anume conceptul de generatie. intr-un faimos articol "Generatie" din 15 noiembrie-1 decembrie 1934 al revistei "Criterion", el ajunge la o conceptualizare a acestei notiuni, oferind un tablou general al ideii de generatie, cu accentul pe cateva trasaturi distinctive ale fiecareia dintre ele. Astfel, pentru generatia 27, regasim ca trasaturi, in plan spiritual: "misticismul ortodox"; "umanismul neoclasic"; "agonia" si "negativismul"; in plan politic: "nationalismul integral", "comunismul marxist", iar in planul relatiei dintre spiritual si politic: "izolarea", "activismul prin disperare" si "istorismul prin resemnare".Conferinta lui Mircea Vulcanescu despre "Idolul Lenin" puncteaza aspectele fundamentale ale teoriei leniniste, creionand profilul liderului bolsevic. Dupa stabilirea unei subtile distinctii la nivel conceptual intre idol si mit, Vulcanescu se concentreaza asupra resorturilor intime ale figurii lui Lenin, verificand validitatea teoriei leninismului."Cercetarea in symposion a idolilor unei vremi e in acelasi timp mijloc de coordonare a ideilor si mijloc de cunoastere de sine" Concluzia la care ajunge Vulcanescu se refera la faptul ca, desi teoria leninista are defecte majore, metoda are calitati prin "reusita leninismului in atac si in aparare". O critica a leninismului pe care doar un spirit patrunzator de talia lui Mircea Vulcanescu o putea face demonstreaza unitatea in diversitate a dezbateriilor organizate de "Criterion".Mircea Vulcanescu participa la realizarea Enciclopediei Romaniei cu capitolul despre << Razboiul pentru intregirea neamului >>,alaturi de insemnate contributii de-ale sale la infaptuirea acestei prestigioase lucrari de un nivel neegalat.Neamul romanesc se intemeiaza pe "o unitate de fapt" a vietii de la tara, pe una etnica si spirituala, de valorificare a lumii, care l-au mentinut asa cum este el, "impotriva tuturor navalirilor si tuturor politicilor de deznationalizare", scria Mircea Vulcanescu. Suportul material al neamului romanesc era taranul care reprezenta puritatea sangelui si a sufletului romanesc. "Cele doua Romanii", contrapuse de Mircea Vulcanescu intr-un articol cu acest titlu din 1932 erau o Romanie moderna, a oraselor si confortului, artificiala, adusa din afara si o Romanie a satelor, "Romania romanilor", a configuratiei spirituale autohtone care a durat acest neam pe pamant.Virgil Ierunca: << Ma gindesc la Mircea Vulcanescu care a insemnat pentru mine un indreptar de actiune si de privire spre ceea ce neconcludent se poate numi fiinta romaneasca. Atunci cind a murit Mircea Vulcanescu a spus: "Sa nu ne razbunati!". Cuvinte cutremuratoare, dar care m-au facut sa continui, totusi, sa sper in neuitare, pentru ca a nu razbuna e, intr-adevar, un lucru... Nu voim sa razbunam pe nimeni, nu sintem prinsi de razbunare, da, dar mi-am dat seama ca niciodata Mircea Vulcanescu n-a spus sa si uitam! >>