REFERAT FIZICA VIATA SI OPERA LUI EINSTEIN

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
Viata si opera lui EinsteinAtunci cnd unei persoane i se cere sa numeasc un fizician, aproape ntotdeauna numele care ii vine n gnd este cel al lui Albert Einstein, cel mai celebru om de tiin al secolului XX. Cunoscut pentru crearea si dezvoltarea teoriei speciale si generalizate a relativitii, ca si pentru ndrznea sa ipoteza cu privire la natura luminii, Einstein a fost fr ndoiala una din cele mai strlucite mini tiinifice ale umanitii. Fizician american de origine germana, Einstein s-a nscut pe 14 martie 1879 la Ulm. Tinereea si-a petrecut-o la Munchen, unde familia sa avea un mic magazin care producea aparate electrice. Dei nu a vorbit pana la vrsta de 3 ani, nc de tnr a artat o curiozitate vie pentru natura si o abilitate nnscut n nelegerea conceptelor matematice dificile. La 12 ani a nvat singur geometrie euclidiana.Einstein ura rutina si spiritul lipsit de imaginaie al scolii din Munchen. Atunci cndfalimentul repetat al afacerii a determinat familia sa plece din Germania ctre Milano, n Italia, Einstein, care avea 15 ani, a folosit ocazia ca sa se retrag de la coal. A petrecut un an cu prinii si la Milano si, atunci cnd i-a fost clar ca va trebui sa-si croiasc propriul drum n viata, a terminat liceul la Arrau, n Elveia, si s-a nscris la Politehnica din Zurich. Tnrului nu-i plceau metodele de instruire de aici, de aceea lipsea adesea de la ore, folosindu-i ntregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a cnta la iubita sa vioara. Si-a dat examenele si a absolvit n 1900 studiind lucrarea unui coleg de clasa. Profesorii si nu aveau o prere buna despre el si nu l-au recomandat pentru un post universitar.Urmtorii doi ani Einstein a lucrat ca meditator si suplinitor. n 1902 si-a asigurat un postde examinator la Biroul de Patente din Berna. n 1903 s-a cstorit cu Mileva Maric, cu care fusese coleg la Politehnica. Au avut doi fii, dar n cele din urma au divorat. Einstein s-a recstorit mai trziu.Primele lucrri tiinificeIn 1905 Einstein i-a susinut doctoratul la Universitatea din Zurich cu o dizertaieteoretica asupra dimensiunii moleculelor, publicnd de asemenea trei articole tiinifice care au avut o mare importanta pentru dezvoltarea ulterioara a fizicii secolului XX. n primul dintre aceste articole, cu titlul "Micarea Browniana", a fcut predicii semnificative asupra micrii particulelor rspndite aleatoriu intr-un fluid. Aceste previziuni au fost confirmate experimental mai trziu. Cea de-a doua lucrare, dedicata efectului fotoelectric, coninea o ipoteza revoluionara privitoare la natura luminii. Einstein considera ca lumina poate fi privita ca o suma de particule n anumite condiii si pe lng aceasta emitea ipoteza ca energia purtata de orice particula luminoasa, numita foton, este proporionala cu frecventa radiaiei. Formula care exprima aceasta este E=mc2 unde E este energia radiaiei si c este viteza luminii. Ipoteza sa si anume ca energia coninuta de o unda luminoasa se transfera n uniti saucuante- contrazicea o tradiie de 100 de ani care considera emiterea energiei luminoase ca pe un proces continuu. Aproape nimeni nu a acceptat teoria lui Einstein. n consecina, fizicianul american Robert Andrews Millikan care a confirmat experimental teoria un deceniu mai trziu a fost el nsui descumpnit de rezultat. Einstein, a crui principala preocupare era sa neleag natura radiaiei electromagnetice, aurgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care sa reflecte dualismul particula-unda al luminii. Din nou, foarte putini fizicieni nelegeau sau erau de acord cu ideile sale.Teoria speciala a relativitiiCea de-a treia lucrare importanta publicata de Einstein n 1905, "Asupra electrodinamiciicorpurilor n micare", coninea ceea ce avea sa fie cunoscuta mai trziu ca teoria relativitii. nc de la Newton, filosofii naturali (denumirea sub care erau cunoscui fizicienii si chimitii) ncercaser sa neleag natura materiei si a radiaiei, precum si felul n care interacionau intr-o imagine unificata a lumii. Ideea ca legile mecanicii sunt fundamentale era cunoscuta drept concepia mecanicista asupra lumii, n timp ce ideea ca legile electricitii sunt fundamentale era cunoscuta drept concepia electromagnetica asupra lumii. Totui, nici una dintre idei nu era capabila sa ofere o explicaie coerenta asupra felului cum radiaia (de exemplu lumina) si materia interacioneaz atunci cnd sunt vzute din sisteme de referina ineriale diferite, adic interaciile sunt urmrite simultan de un observator n repaus si un observator care se mica cu o viteza constanta.In primvara anului 1905, dup ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein sia dat seama ca esena problemei consta nu intr-o teorie a materiei, ci intr-o teorie a msurrii. Esena acestei teorii speciale a relativitii era constatarea ca toate msurtorile timpului si spaiului depind de judeci asupra simultaneitii a doua evenimente diferite. Aceasta l-a condus la dezvoltarea unei teorii bazate pe doua postulate: principiul relativitii, care afirma ca legile fizicii sunt aceleai n toate sistemele de referina ineriale, si principiul invariabilitii vitezei luminii, care arata ca viteza luminii n vid este o constanta universala. Prin aceasta a fost capabil sa ofere o descriere consistenta si corecta a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referina ineriale fr a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a radiaiei, sau a felului cum ele interacioneaz. Aproape nimeni nu a neles demonstraia lui Einstein. Primele reaciiGreutile pe care ceilali savani le aveau cu teoriile lui Einstein nu se datoreaz faptului cateoriile sale sunt complexe din punct de vedere matematic sau obscure tehnic; problema decurge mai degrab din convingerile lui Einstein asupra naturii teoriilor valabile si asupra relatiei dintre experiment si teorie. Dei credea n continuare ca singura sursa de cunoatere este experiena, era convins de asemenea de faptul ca teoriile tiinifice sunt creaiile libere ale unei intuiii fizice bine formate si ca premisele pe care se bazeaz teoriile nu pot fi asociate logic experimentului. De aceea, o teorie buna este teoria care necesita un numr minim de postulate pentru verificarea ei practica. Aceasta economie de postulate -care este o caracteristica a ntregii sale opere tiinifice este si ceea ce a fcut ca opera sa fie neleas att de greu de colegii si.Totui Einstein a avut si susintori importani. Primul care l-a sprijinit a fost fizicianulgerman Max Planck. Einstein a rmas la Biroul de Patente patru ani dup ce steaua sa a nceput sa se ridice n comunitatea fizicienilor. Apoi s-a ndreptat rapid ctre lumea academica de limba germana. Primul sau post academic a fost n 1909 la Universitatea din Zurich. n 1911 s-a mutat la Universitatea de limba germana din Praga si n 1912 s-a ntors la Politehnica din Zurich. n sfrit, n 1913, a fost numit director al Institutului de Fizica din Berlin "Kaiser Wilhelm".Teoria generalizata a relativitiiChiar nainte de a prsi n 1907 Biroul de Patente, Einstein si-a nceput munca pentruextinderea si generalizarea teoriei relativitii pentru toate sistemele de coordonate. A nceput prin enunarea principiului echivalentei, un postulat prin care cmpurile gravitaionale sunt echivalente cu acceleraiile sistemelor de referin. De exemplu, oamenii care cltoresc intr-un lift nu pot, n principiu, sa decid daca fora care acioneaz asupra lor este cauzata de gravitaie sau de o acceleraie constanta a liftului. Teoria generalizata a relativitii nu a fost publicata n forma ei completa pana n 1916. n aceasta teorie, interaciunile corpurilor, care pana atunci fuseser circumscrise forelor gravitaionale, sunt explicate ca fiind o consecina a influentei corpurilor asupra geometriei spatio-timpului (spaiul cvadrimensional, o abstracie matematica, avnd cele trei dimensiuni ale spaiului euclidian si timpul a patra dimensiune). Pe baza teoriei generalizate a relativitii Einstein a justificat variaiile neexplicate ale micrii pe orbita a planetelor si a prezis curbarea luminii stelare n vecintatea unui corp masiv-ca de exemplu Soarele. Confirmarea acestui din urma fenomen n timpul eclipsei de soare din 1919 a devenit un eveniment mediatic, si faima lui Einstein s-a rspndit n ntreaga lume.Restul vieii Einstein l-a dedicat pentru a-si generaliza teoria chiar mai mult. Ultimul sauefort, de realizare a unei teorii unificate a cmpurilor, care nu s-a dovedit reuit ntru-totul, s-a bazat pe ncercarea de a nelege toate interaciile fizice-incluznd interaciunile electromagnetice si interaciunile nucleara tare si slaba-ca pe modificri ale geometriei spatio-timpului intre entiti care interacioneaz.Prerea celor mai muli dintre colegii lui Einstein este ca eforturile sale nu au fostndreptate intr-o direcie buna. Intre 1915 si 1930 principala tendina a fizicii era dezvoltarea unei noi concepii cu privire la caracterul fundamental al materiei, cunoscuta si ca teoria cuantica Aceasta teorie coninea principiul dualismului unda-particula (lumina prezint att proprietile unei particule, cat si pe cele ale unei unde) pe care Einstein l considerase anterior ca necesar ca si principiul de incertitudine, care afirma ca precizia n msurarea proceselor este limitata. n plus promova o respingere la nivel fundamental a noiunii de cauzalitate stricta. Einstein nu putea totui sa accepte asemenea noiuni si a criticat aceste teorii pana la sfritul vieii sale: "Dumnezeu", a spus odat Einstein, "nu joaca zaruri cu lumea".Cetean al lumiiDup 1919 Einstein a devenit renumit internaional. A dobndit medalii si premii, inclusivPremiul Nobel n 1921, din partea a diverse societi tiinifice internaionale. Vizita sa n orice parte a lumii devenea un eveniment naional; fotografi si reporteri l urmau pretutindeni. Dei regreta pierderea intimitii, Einstein si-a capitalizat faima spre a-si impune opiniile politiceCele doua micri sociale care au primit ntregul sau sprijin au fost pacifismul si sionismul.In timpul primului rzboi mondial a fost unul din putinii savani germani care au deplns implicarea Germaniei n rzboi. Dup rzboi sprijinul sau pentru scopurile pacifismului si sionismului l-a fcut inta unor atacuri din partea elementelor antisemite si de extrema dreapta din Germania. Chiar si teoriile sale tiinifice au fost ridiculizate public, n special teoria relativitii.Cnd Hitler a venit la putere n Germania n 1933, Einstein a decis imediat sa emigreze inStatele Unite. A obinut un post la Institutul de studii avansate din Princeton, New Jersey. n timp ce si-a continuat eforturile pentru cauza sionismului mondial, Einstein a renunat la fosta sa poziie pacifista n fata teribilei ameninri asupra umanitii puse de regimul nazist din Germania.In 1939 Einstein a colaborat cu ali civa fizicieni la redactarea unei scrisori ctrepreedintele Franklin Delano Roosevelt, n care artau posibilitatea producerii unei bombe atomice si probabilitatea ca guvernul german sa se fi angajat n aceasta direcie. Scrisoarea, care era semnata numai de Einstein, a determinat sporirea eforturilor de construire a unei bombe atomice de ctre Statele Unite, dar savantul nu a jucat nici un rol n lucrare si nu a tiut nimic privitor la aceasta la momentul respectiv.Dup rzboi Einstein a activat pentru cauza dezarmrii internaionale si a guvernriimondiale. Si-a continuat sprijinul activ pentru sionism, dar a respins oferta fcuta de conductorii statului Israel de a deveni preedinte al tarii. n Statele Unite, la sfritul anilor '40 si la nceputul anilor '50 a vorbit de necesitatea ca intelectualii naiunii sa fac orice sacrificiu necesar pentru a pstra libertatea politica. Einstein a murit la Princeton pe 18 aprilie 1955.Eforturile lui Einstein n sprijinul cauzelor sociale au fost vzute uneori ca nerealiste. Defapt, propunerile sale erau ntotdeauna atent analizate. La fel ca teoriile sale tiinifice, ele erau motivate de o intuiie ascuita bazata pe o evaluare precisa a dovezilor si observaiilor, Dei Einstein s-a dedicat mult cauzelor politice si sociale, tiina a fost ntotdeauna pe planul nti, pentru ca, spunea el adesea, numai descoperirea naturii universului ar avea un neles de durata. Scrierile sale include: "Relativitatea: teoria speciala si generalizata"(1916), "Despre sionism"(1931), "Constructori ai universului"(1932), "De ce rzboi?"(scrisa mpreuna cu Sigmund Freud), "Lumea aa cum o vad eu"(1934), "Evoluia fizicii"(1938), si "Din ultimii mei ani"(1950). Documentele adunate ale lui Einstein sunt publicate intr-o opera de mai multe volume ncepnd din 1987.