Impresionismul este un curent artistic ce-si are originea in Franta, unde un grup de pictori resping temele oficiale(istorice, mitologice, anecdotice), adoptand o viziune originala asupra lumii sensibile si o tehnica noua ce consta in transpunerea pe suport a senzatiilor vizuale fugitive pe care le au in fata motivului. O fac cu ajutorul divizarii tusei in culorile componente ale spectrului. Din acest moment, pictand in aer liber fara clarobscur si fara contururi, imagine topindu-se in atmosfera in timp ce chiar umbrele sunt redate prin culoare, artisti respectivi aplica o lovitura de gratie artei academiste oficiale. Consecintele actului lor au afectat in mod decisiv viitorul picturii moderne care va trebui sa se raporteze obligatoriu la acest curent, fie aprobandu-i metoda si folosind-o in parte, fi negand-o.

Ca orice curent artistic, impresionismul are precursori si un istoric. Cei care le-au dat idei impresionistilor au fost Corot, Jongkid, Boudin si englezi Constable si Tuner. Prin 1862, pictorii considerau ca arta stagneaza datorita regulilor prea rigide invatate la Arte Frumoase si se aduna la Paris in jurul lui Claude Monet. Pe calea trasata de Eugene boudin si Johan Barthold Jonkin in anii 1850-1860, ei isi executa tablourile in aer liber, pe o tema data, incercand sa surprinda manifestarile efemere ale atmosferei. Evitand atelierul si artificiile sale, ei aduna senzatii vizuale despre peisaj, picteaza lumina si efectele ei.