Ei erau impartiti in trei clase ierarhice: ascultatorii, credinciosii si alesii. Prin ritualul asezarii mainilor, ascultatorul putea accede la rangul de credincios si, dupa o perioada de ucenicie, avea ocazia sa se alature alesilor si sa fie "botezat prin foc si Spirit". Femeile erau si ele initiate in rangul de credincios si ales, casatoria era considerata pacat trupesc, cu exceptia cazului cand se facea intre virgini. Pe langa abstinenta sexuala ereticii de la Köln se abtineau si de la consumul laptelui sau al oricarui aliment produs ca urmare a copulatiei, iar alimentele si bautura si le binecuvantau spunand "Tatal Nostru".
Ei respingeau ideea de purgatoriu, explicand ca dupa moarte, sufletul era trimis "fie la odihna vesnica, fie spre pedepsire", bazandu-se pe cele scrise de Ecclesiast. Sectantii din Köln pretindeau ca au numerosi adepti "de pe cuprinsul lumii", dar mai ales in randul preotilor si calugarilor, si ca religia lor functionease in secret in Grecia (Bizant) si pretutindeni inca "de pe vremea martirilor". Ereticii de la Köln care nu si-au abjurat erezia au fost arsi pe rug impreuna cu episcopul lor si cu ministrantul acestuia, insa aparitia acestei miscari si inabusirea ei n-au fost decat inceputul unei provocari hotarate si indelungate pe care o va avea de infruntat Biserica apuseana. Activitatile ereticilor de la Köln au fost denuntate intr-un apel adresat de staretul Eberwin din Steinfeld preotului si teologului Bernard de Clairvaux.
