Referat JURNALISTUL SI PUBLICUL SAU
calendar_month 19 Nov 2007, 00:00
Jurnalistul i publicul su 1) Ce nseamn s fii jurnalist? De cele mai multe ori auzim, att de la profesioniti, ct i de la simpli ceteni c jurnalismul nu este o profesie. Aa s-a ntmplat i anul acesta cu mine cu mine, atunci cnd am dat la facultatea de jurnalism i tiine ale comunicrii. Colegii i prietenii zicndu-mi c nu vor s m vad jurnalist, cu att mai mult la noi n ar, c pot s fac o pasiune din aceast meserie, c nu se potrivete societii noastre. ns de mic (undeva din clasa a VII-a) am nceput s m visez jurnalist, s colaborez la ziare i reviste, s apar n faa micilor ecrane. n fine, s m tie o ar ntreaga (poate din cauza c priveam n fiecare smbt la TVR 1 Surprize-Surprize cu Andreea Marin-Bnic sau acum Teo de la PRO TV cu Teodora Trandafir). A fi jurnalist este ntr-adevr o profesie care (te) fur. i (te) fur cu totul! i pentru totdeauna Invidiat (poate) pentru privilegiul de a avea acces la informaie, de a cunoate oameni i fapte la prima mn, de a putea lupta cu anse reale mpotriva oricrei nedrepti, jurnalistul este adesea i subiectul celor mai nverunate critici mai mult sau mai puin avizate. Dar aceast realitate este cel mai mic pre pe care jurnalistul l pltete pentru alegerea sa, contient i asumat. A fi jurnalist este nainte de orice o vocaie, care nu se poate exprima dect printr-o munc uria i constant, indiferent de eecurile sau, mai rar, de succesele repurtate. Un efort susinut de imperativul de a descoperi i a spune adevrul, de a demasca nedreptatea i ncercarea unei minoriti de a nregimenta majoritatea n favoarea propriilor interese. Mai mult, jurnalistul este sau ar trebui s fie un profet, un fel de Thiresias - pe meleaguri elene, fie-mi ngduit comparaia - care prevede viitorul i-l poate schimba artnd semenilor si unde au greit de i-au atras mnia zeilor. Or, n aceast calitate, pentru muli stnjenitoare, jurnalistul trebuie s uite ceea ce, banal, numim o via linitit, s-i uite frica, ba chiar i prudena, despre care Victor Hugo spunea c este cea mai josnic dintre virtui. El trebuie ns s-i aminteasc ntotdeauna puterea pe care poate s o exercite n virtutea unor idealuri, care vai i-amar de noi de vor pieri vreodat!, conform propriilor sale crezuri i ndemnuri, potrivit unor reguli intime i nesubordonate.Pentru gazetarii aflai n limes, a fi jurnalist este o vocaie sacr. Jurnalistul, vzut cel mai des ca reporterul fr fric i mai rar ca redactor sau editor de texte i asamblator de tiri i naraiuni, are misiunea de a spune adevrul puterii, de a demasca ncercarea acesteia de a controla societatea i de a o nregimenta. Jurnalistul este o persoan oracular, un fel de diurnarius vates, ca s prafrazm formula latina pentru tipul de poet inspirat/oracular. El este un fel de Tiresias, or mai potrivit, un prooroc Ieremia, care vede n viitor i explic compatrioilor unde au greit de i-au atras mnia zeilor. Iar ca profet, jurnalistul este o persoan carismatic, care i exercit misiunea n virtutea unui dar i conform propriilor sale reguli.S mori rnit din dragoste de via Privilegiile se pltesc. i se pltesc scump! Nu de puine ori corespondenii de rzboi pltesc chiar cu viaa privilegiul de a fi jurnaliti. Potrivit raportului anual al organizaiei pentru aprarea presei, Reporteri fr Frontiere (RSF), anul 2005 a fost cel mai nefast din ultimii zece ani. Raportul arat c n aceast perioad i-au pierdut viaa 63 jurnaliti i cinci colaboratori ai mijloacelor de informare - translatori, oferi sau tehnicieni. Cel puin 807 ziariti au fost arestai, iar ali 1308 au fost agresai sau ameninai. Totodat, peste 1006 mijloace de informare n mas au fost cenzurate. Pentru al treilea an consecutiv, Irakul a fost cea mai periculoas zon din lume pentru jurnaliti. 24 dintre reprezentanii mass-mediei au murit aici. Victimele au fost ucise att de rebelii irakieni, ct i de armata american, responsabil de moartea a trei jurnaliti. Cu aceast ocazie este amintit i numrul total al jurnalitilor care au murit n Irak de la debutul rzboiului, n martie 2003 - 76 de jurnaliti i nsoitori ai acestora au fost ucii, cifr care depete totalul ziaritilor mori n 20 ani, n Vietnam (66 persoane). Orientul Mijlociu i Asia rmn zonele de risc maxim pentru ziariti. n Filipine, 7 jurnaliti au pltit cu viaa pentru ca oamenii s fie informai. i pe continentul african au crescut violenele n 2005. 5 jurnaliti au fost ucii n Congo, Sierra Leone i Somalia. Ali 2 ziariti au murit n Mexic, n timp ce efectuau anchete asupra traficanilor de droguri sau combustibil. Continentul american a fost i este de asemenea o zon cu risc, aici 7 jurnaliti i un colaborator al mass mediei au fost ucii n 2005. ntorcndu-ne n timp, s ne amintim c n perioada conflictului din fosta Iugoslavie, ntre 1991-1995, au murit 49 de ziariti, iar 57 de oameni de pres i 20 de asisteni media i-au gsit sfritul n perioada rzboiului civil din Algeria, ntre 1993 i 1996. i Romnia a fost, anul trecut, la un pas de a fi trecut pe lista rilor care au pierdut jurnaliti n zonele de conflict. Din fericire, cei trei ziariti rpii n Irak au scpat cu via i s-au ntors teferi n Romnia1. In ceea ce m privete, cred c a fi jurnalist nu este o determinare (de fapt, nici nu sunt aa de sigur c este o determinare) care epuizeaz fiina unui om. A fi jurnalist nseamn a exercita o profesie, iar a exercita o profesie presupune a asuma un rol social, a uita de o via linitit, a uita de pruden, pentru c ea, prudena, vorba lui Victor Hugo, este cea mai josnic dintre virtui. O dat ce te-ai fcut jurnalist nseamn c ai luat o deplasare pentru toat viaa. Pentru c alturi de oameni se furete istoria, este locul pe care ni l-a hrzit destinul.2) Jurnalist n Republica Moldova (sondaj de opinie2)Alexandru Cantar, seful Biroului BBC in R. Moldova: Vreau sa cred ca a fi jurnalist la noi inseamna acelasi lucru cu a fi jurnalist oriunde. Etica si standardele acestei minunate profesii sunt respectate cu strictete. Desi, poate ca ziaristul nostru ar trebui sa aiba mai multa forta interioara, decat altundeva, pentru a lupta impotriva cinismului si descurajarii. Nu vreau sa cred ca jurnalismul in R. Moldova este, uneori, un fel de afrodisiac pentru multi agramati, rauvoitori, frustrati etc. etc. Corina Cepoi, directorul Scolii de studii avansate in jurnalism: Sa fii jurnalist in R. Moldova inseamna sa fii intradevar dedicat unei idei si so promovezi consistent. Vorbesc despre acei ziaristi profesionisti cu care am placerea de a lucra in ultimii 1012 ani. Acesti jurnalisti intradevar cred ca populatia acestei tari trebuie informata despre evenimentele si procesele care le afecteaza viata de zi cu zi. 2. Corina Samciuc, expert in domeniul informaticii: Nu sunt jurnalist si imi vine greu sa judec de pe aceasta pozitie. As vrea sa fiu sigura ca fiecare persoana care se numeste jurnalist in Moldova nu uita despre responsabilitatea principala fata de audienta. Fiecare scrie pentru a informa, dar nu trebuie sa se ia cu scrisul de dragul scrisului sau al altor avantaje, si sa nu uite ca pe langa menirea de a informa, mai e si cea de a educa spiritul critic pentru cititori si dorinta de asi pune intrebari. Artur Corghencea, editor la PRO TV Chisinau: Inseamna sa fii curios regula valabila, de fapt, pentru orice tara. De asemenea, trebuie sa vrei sa produci schimbari si sa fii insistent. Inseamna sa intampini dificultati in fiecare zi atunci cand incerci sa obtii informatii, dar si sa obtii satisfactie atunci cand reusesti sa schimbi lucrurile care merg prost. E bine sa fii pregatit pentru a fi supus presiunilor care rezida in a fi "rugat" sa nu scrii despre anumite evenimente sau fenomene, pentru ca asta cuiva no sai placa. Sa fii jurnalist inseamna sa fii tot timpul in cautare, sa auzi si sa vezi ceea ce, de regula, trece neobservat, iar dupa asta, sa ai puterea de a scrie exact asa cum a fost. Nata Albot, director PRO FM: La modul direct, sa fii jurnalist in Moldova inseamna sa fii un om foarte indragostit de meseria ta, ca doar nu esti nebun, de nevoie sa devii jurnalist. Sa fii jurnalist in Moldova inseamna sa ai mintea ca o sapa, sau chiar ca un harlet ascutit. Cu o mica lopatica nu reusesti sa scoti din nimeni nimic. In Moldova a fi ziarist inseamna sa fii un luptator. Trebuie sa muncesti foarte mult si profesionist pentru a fi apreciat de colegii de breasla, dar mai ales de cititori, ascultatori sau spectatori. Vitalie Dogaru, lector superior la FJC, USM, reporter la Radio Europa Libera: Este la fel ca si cum ai fi croitor in R. Moldova. Sau poate gradinar ori sofer de microbuz. Trebuie sa lucrezi calitativ, sa iti faci lucrul la timp si sa nu dai gres. Dupa care sa iti vinzi marfa la un pret cat mai bun si sa ramai multumit atat tu, cat si clientii tai. E foarte simplu spus la prima vedere, incercati sa faceti asa si va veti convinge ca viata e plina de surprize. Sa ramana deschisi pentru tot ce e nou si sa nu le fie teama sa experimenteze, totodata sa fie atenti la definitii si reguli. Jurnalismul nu iarta celor care strica rigorile, dar ii detesta pe cei care accepta calapodul... Igor Guzun, lector superior la Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii, USM: A fi jurnalist in Moldova inseamna, de multe ori, a explica faptul ca albul este alb si negrul nu e atat de necurat pe cat pare. Traim intro tara in care ecologistii pledeaza pentru majorarea tarifelor la apa, in loc sa protesteze impotriva taierii copacilor, organizatii neguvernamentale se ocupa de importul de granit, iar unele agentii explica pericolul unor boli care se transmit in principal prin massmedia si publicitate sociala. A fi jurnalist aici inseamna a intelege ca lucrurile nu sunt asezate normal si ca se vor schimba greu. Dar mai inseamna si a avea libertatea interioara si incapatanarea de a crede ca schimbarea este posibila. A fi ziarist inseamna a avea puterea de a crede in continuare asta si de a nuti schimba opinia cand altii vor spune ca observatiile tale sunt gresite. Vestea proasta este ca un jurnalist, pentru a fi bun in profesie, are nevoie de inteligenta, spirit de prietenie, sa fie de nadejde, imaginatie, ingenuitate, nerv, rapiditate, acuratete, curaj, rezistenta, autodisciplina, perseverenta, vioiciune intelectuala, onestitate, punctualitate, optimism, putere de observare, agerime, initiativa, umor, adaptabilitate. Si lista ramane deschisa. Vestea buna este ca cele mai multe dintre aceste calitati sunt valabile pentru orice domeniu si ca se pot invata. Nicolae Pojoga, fotojurnalist: De cele mai multe ori a fi jurnalist in R. Moldova inseamna sa fii unul ce nu este luat in serios. Incercati sa deslusiti jurnalismul ca o afacere. Orice altceva vine de la necuratul. Vasile Botnaru, director Europa Libera:Inseamna sa inveti din greselile altora (pentru ca de astea nu ducem lipsa) si mai putin din performante (pentru ca astea nu sunt pretuite la justa lor valoare); sa pendulezi intre afectiunea inevitabila si detasarea aproape imposibila ceruta de codul deontologic verificat de comunitatile normale; sa alegi intre conditia unui om cu coloana vertebrala, dar cu un viitor nesigur si a unui traseist si jongler care nu scapa din priviri calauzele politice.Sa schimbe aceasta polaritate. Alexandr Burdeinii, redactorsef Informarket.md: Jurnalismul inseamna un stil de viata. Daca nu vor adopta acest stil special de viata, nu vor deveni jurnalisti adevarati. 3) Identificarea i descrierea publicurilor Dup cum vd eu lucrurile, relaiile publice sunt definite n termeni de opinie public i comportament. Opinia public este o prghie care poate motiva o audien nspre comportamentul ateptatHarold Burson, fondator Burson-MarstellerProgresul societii i a comunicrii au valorificat dintotdeauna relaiile publice, fapt care a dus la identificarea publicurilor, fie c este la nivelul managementului, fie c la cel comunicativ. Fiecare disciplin (exact sau umanist) tinde s-i dezvolte terminologia, limbajul de specialitate; cteodat, acelai termen este folosit n moduri diferite, de ctre oameni care activeaz n domenii diferite sau care au profesii diferite. Termenul de public a nsemnat, tradiional, orice grup (sau individ) care are vreo implicare ntr-o asociaie, instituie sau organizaie. Astfel, publicul ar include, vecinii, clienii, angajaii organizaiei, firmele concurente i instituiile guvernamentale cu rol de reglementare. Publicurile i organizaiile sunt interdependente, adic aciunile publicului au impact asupra organizaiei i vice-versa. De cele mai multe ori, chiar i printre cercettori, confundm publicul i audiena, spunnd c sunt sinonime, n realitate, ns, ele nu sunt sinonime, iar asta chiar n punctele eseniale. Din perspectiva relaiilor publice, termenul de audien sugereaz un grup de oameni care sunt receptorii a ceva un mesaj sau o performan. O audien este astfel, n mod inerent, pasiv. Dar acest lucru intr n conflict cu majoritatea programelor de relaii publice, care ncearc s stimuleze o participare puternic a audienei. Pentru a ajuta la rezolvarea conflictului semantic, a aprut termenul de public, care s-a dezvoltat pentru a distinge ntre audienele pasive i cele active. n relaiile publice, termenul de public (sau audien activ) cuprinde orice grup de oameni care sunt legai, chiar dac destul de slab, prin interese i preocupri comune, care au consecine asupra organizaiei. Cel mai bun mod de a nelege acest lucru este s ne gndim la diferitele publicuri din care putem face parte, ca individ. n acest sens Don Fabun evideniaz publicurile posibile ale unei persoane: Ce este acest om?; O persoan care merge la biseric; Un om cruia i place bowlingul; Un consumator; Un pltitor de taxe; Un om cruia i place muzica; Un om care citete; Un om cruia i place s joace cri; Un printe; O fiin uman; Un fan al baseball-ului; Un angajat; Un cititor de ziare; Un pescar; Un acionar; Un automobilist; Un so; Un vecin; Un om care joac golf; Un unchi; Un cetean; Un ofer; Un om care voteaz; Etc. Mai nti, aparinem unui grup de consumatori care, fr ndoial, a fost bine definit n cercetarea de marketing. Noi, de exemplu, ne-am putea ncadra n grupul de pia studeni de la 18 la 22 de ani. Aceast ni de pia este foarte curtat pentru c dei n-o s ne vin a crede deinem i cheltuim o mare cantitate de bani. n al doilea rnd, putem avea o identitate organizaional. De exemplu, dac aparinem unei organizaii sociale sau civice ASITO, Gaudeamus, Soros etc. sau a unei frii, unui grup de aciune politic ori unei echipe sau club atletic , suntem membri ai unui public. Datorit rasei, religiei, grupului etnic sau naionalitii de origine, putem aparine i altor publicuri. Probabil c nu v-ai dori s fii considerat un membru al publicului general i nici nu suntem. Nimeni nu poate fi, pentru c nu exist un astfel de public. n schimb, suntem membri ai mai multor publicuri, care pot fi definite i descrise. n literatura de specialitate tradiional, a relaiilor publice, publicurile sunt mprite n dou categorii: cele interne i cele externe. Publicurile externe exist n afara unei instituii. Ele nu sunt n mod direct i nici oficial parte a organizaiei, dar au o relaie cu acestea. Anumite publicuri externe, cum ar fi instituiile guvernamentale cu putere de reglementare, au un impact substanial asupra organizaiei.Publicurile interne mprtesc aceei identitate instituional. Ele includ conducerea, angajaii i mai multe tipuri de suporteri (investitorii, de exemplu). Ocaziional, conceptul de publicuri interne este folosit, n practica relaiilor publice, pentru a se referi exclusiv la angajai adic la muncitori. Aceast utilizare este nefericit, totui, pentru c ne conduce la a considera muncitorii ca fiind independeni de conducere, i nu ca parte a aceleiai echipe din care face parte conducerea, aa cum sunt ei de fapt. Acest tip de gndire are un efect de ghetou, ducnd la probleme serioase de comunicare. n situaia n care exist un sindicat puternic, seperarea ntre aceste categorii ale publicului intern este real, iar conceptul de echip devine improbabil. Totui, relaia conflictual poate fi sntoas, atta timp ct se menine comunicarea ntre cele dou grupuri. n mod realist, categoriile intern intern i extern sunt prea largi pentru a fi utile n identificarea publicurilor. O tipologie care a rmas definitiv a fost dezvoltat de ctre Jerry A.Hendrix, care a identificat urmtoarele tipuri majore de publicuri: mass-media, membrii/angajaii, comunitatea, guvernul, investitorii, consumatorii, publicul internaional i publicurile speciale. (A se vedea n anex). Fiecare organizaie trebuie s i alctuiasc n mod atent o list cuprinztoare a publicurilor. Orice public particular, indiferent de categoria mai larg n care s-ar putea ncadra, poate deveni un punct principal de interes din perspectiva eforturilor relaiilor publice. Cnd apare aceast situaie, publicul identificat astfel este numit public-int sau public prioritar. Nu toat lumea aprob ns conotaia termenului int n contextul unui public important. Wilbur Schramm, decan al cercettorilor n comunicare, a fost autoritatea care a discreditat printre primii aceast idee. Cu siguran c majoritatea practicienilor de relaii publice sunt de acord c un public-int tinde s nu fie pasiv i s dezvolte comportamente impredictibile. Totui, ideea care se afl n spatele acestui termen este valid ca siluet sau profil statistic, beneneles, nu ca portret n mrime natural i n culori. Dei public prioritar poate fi un termen ceva mai adecvat, noiunea de public-int continu s fie utilizat astzi pentru a semnifica nite audiene care pot fi definite i crora li se adreseaz publicitatea i informaiile special pregtite. Audiena de mas este, ntr-adevr, un mit, iar a folosi o abordare care ncearc s reuneasc o serie de grupuri fragmentare pentru a defini publicul-int ar fi stupid i neeconomic. 4) Diversitatea categoriilor de public Trebuie menionat faptul c publicul poate fi caracterizat i n conformitate cu modul n care ei recepioneaz mesajul. Iat de ce, s-a stabilit c la nivel individual exista cel putin 4 mari categorii de receptori3:1.Tipul analitic2.Tipul director3.Tipul amiabil4.Tipul expresivDiversele categorii de public sunt formate din aceste tipuri de receptori. Totusi in majoritatea cazurilor exista un tip receptor predominant in cadrul fiecarei categorii de public.Tipul Analitic-Ce isi doreste?-Cifre, date exacte, rezultate cantitative-Interesat in fapte concrete-Analizeaza mesajul pe care dorim sa il transmitem prin prisma credibilitatii informatiilor prezentate. -Exemple: experti, potentiali clienti, jurnalisti, autoritati, etc.Tipul Director-Ce isi doreste?-Orientat spre atingerea unor obiective-Focusat pe actiune-Doreste sa stie Care este planul?, Ce trebuie facut?, Care este rolul meu?-Exemple: echipa manageriala, grupuri de interese ale organizatiei, clienti, etc.Tipul Amiabil-Ce isi doreste?-Interesat in primul rand de relatiile interumane-Cand i se comunica ceva se intreaba Unde suntem noi in acest mesaj?-Raspunde foarte bine mesajelor in care este inclus elementul uman-Exemple: colegi in cadrul unor echipe de proiect, etc.Tipul Expresiv-Ce isi doreste?-Orientat primordial catre comunicarea emotionala-Doreste sa fie implicat in scopuri importante, inalte-Este orientat spre actiune, vrea sa stie: De ce ar trebui sa ma implic?-Exemple: colegi, societatea civila, etc. Cum ii multumim pe toti? Analiticii si Directorii sunt orientati spre comunicarea intelectuala Amiabilii si Expresivii sunt orientati spre comunicarea emotionala Analiticii si Amiabilii sunt focusati pe informatii Directorii si Expresivii sunt focusati pe actiune.5) Angajaii, femeile i minoritile: publicuri importante Angajaii reprezint ntotdeauna un public important pentru c ei sunt linia nti a oricrui birou de relaii publice al unei organizaii. Angajaii sunt vzui ca deinnd multe informaii despre organizaie, cu acea nelegere special cptat prin experiena i informaiile adunate din interior fiind, astfel, credibili pentru celelalte publicuri. De asemenea, ei au, adesea, contact direct cu celelalte publicuri cum ar fi clienii sau furnizorii. Femeile i minoritile pot fi o parte a publicului constituit din angajai, dar, n plus, dintr-o perspectiv mai larg, constituie publicuri semnificative care pot distruge reputaia unei organizaii. Lipsa de sensibilitate fa de femei i minoriti, n toate tipurile de relaii, a dus att la pierderi materiale, ct i de statut, n cadrul firmelor, fie ele orientate spre profit sau nu. Anex (clasificarea publicului dup Jerry A.Hendrix). PUBLICURILE ANGAJAILOR 1. Conducerea Conducerea superioar Conducerea medie Conducerea la nivel inferior 2. Nonmanagementul (personalul) Specialitii Personalul administrativ Secretariatul 3. Personalul n uniform Operatorii pe maini/ aparate oferii Personalul de paz/ securitate Alte tipuri de personal n uniform4. Reprezentanii sindicatelor5. Alte tipuri de personal fr rol de conducere. PUBLICURILE MEMBRILOR1. Angajaii orgamizaiei Conducerea sediului Personalul de la sediu Alte tipuri de personal2. Membrii comitetelor de conducere ale organizaiei Membrii alei Membrii numii Grupuri legislative Comitete i comisii3. Membrii organizaiei Membrii obinuii Membrii categoriilor speciale susintori, emerii, studeni Membrii sau grupurile onorifice4. Membrii poteniali ai organizaiei 5. Filialele statale sau locale Angajaii organizaiei Comitetele de conducere ale organizaiei Membrii organizaiei Membrii poteniali ai organizaiei6. Alte organizaii aliate sau corelate. PUBLICURILE COMUNITII 1. Media comunitare Mass-media Media specializate 2. Liderii comunitii Oficialii Educatorii Liderii religioi Profesionitii Directorii executivi Bancherii Liderii sindicali Liderii etnici Liderii vecintii 3. Organizaiile comunitii Civice De servicii Sociale De afaceri Culturale Religioase De tineret Politice Grupuriu de interes special Altele. PUBLICURILE GUVERNAMENTALE 1. La nivel federal a) Ramura legislativ Reprezentanii, staff-ul lor, angajaii comitetelor de sprijin ale acestora Senatorii, staff-ul lor, angajaii comitetelor de sprijin ale acestorab) Ramura executiv Preedintele SUA Personalul de la Casa Alb efii de cabinet, departamente, agenii, comisii.2. La nivel statal a) Ramura legislativ Reprezentanii, delegaii, staff-ul lor, angajaii comitetelor de sprijin ale acestora Senatorii, staff-ul lor, angajaii comitetelor de sprijin ale acestorab) Ramura executiv Guvernatorul Personalul, consilierii i comitetele guvernatorilor efii de cabinet, departamente, agenii, comisii.3. La nivel regional Conducerea regional Alte oficialiti, comisii, departamente ale inutului. 4. La nivel de ora Primarul sau conducerea oraului Consiliile oreneti Alte oficialiti, comisii, departamente.PUBLICURILE DE INVESTITORI Acionarii i potenialii acionari Analitii pieei de aciuni i consilierii n investiii Presa financiar Agenii private. PUBLICURILE CONSUMATORILOR Angajaii companiei Clienii Profesionitii Clasa la mijloc Clasa muncitoare Minoritile Alii Grupurile activiste de consumatori Publicaiile consumatorilor Media comunitare, de mas i specializate Liderii i organizaiile comunitii. PUBLICURILE INTERNAIONALE 1. Media din ara gazd Mass-media Media specializate2. Liderii rii gazd Oficialitile Educatorii Liderii sociali Liderii culturali Liderii religioi Liderii politici Profesionitii Directorii executivi 3. Organizaiile rii gazd De afaceri De servicii Sociale Culturale Religioase Politice De interes special Altele. PUBLICURILE SPECIALE 1. Media consumate de aceste publicuri Mass-media Media specializate 2. Liderii acestui public Oficialitile Liderii profesiei Liderii etnici Liderii comunitilor nconjurtoare 3. Organizaiile care compun acest tip de public Civile Politice De servicii Culturale Religioase De tineret Altele. NOTE: 1 Curierul Atenei, ediia 216 din 5 mai 2006 2 Ziarul de gard, nr. 86, 1 iunie, 2006 3 Mandache Raluca, Publicul i Comunicarea. Head of Communications ABN AMRO Bank. Olimpiadele Comunicrii, 17 aprilie 2006, pag. 15. Bibliografie:1.Coman, Cristina, Relaiile publice i mass-media, Editura Polirom, Iai, 2004. 2.Coman, Mihai, Mass media, mit i ritual, Editura Polirom, Iai, 2003. 3.Coman, Mihai, Mass media n Romnia post-comunista, Editura Polirom, Iai, 2003. 4.Roca, Luminia, Formarea identitii profesionale a jurnalitilor, Ed. Polirom, Iai, 2004.5.Internetul.