"La tiganci" este construita pe tema hierofaniei , a manifestarii sacrului in profan , sugerand trecerea spirituala dinspre viata spre moarte. Secventa 1 este dominata de planul real , dar in secundar se manifesta irealul , prin cateva elemente cu semnificatii mitice si mistice . Profesorul Gavrilescu se intoarce acasa cu tramvaiul de la lectiile de pian , pe o caldura "incinsa si inabusitoare" fiind obsedat de colonelul Lawrence "si de aventurile lui in Arabia" , despre care auzise vorbind pe niste studenti si despre care nu stia mare lucru , ci numai ca "arsita (...) l-a luvit in crestet (...) ca o sabie" . Cautandu-si portmoneul ca sa-si cumpere bilet , vine vorba de locul numit "la tiganci" , despre care unul din calatori , crede ca "e o rusine" , dar Gavrilescu este fascinat de acest loc , considerand ca "pe o arsita ca asta , e o placere" , pentru ca este umbrit de nuci batrani.



O alta obsesie a profesorului este monotonia vietii cotidiene , sugerata de obisnuintele zilnice , "trec regulat cu tramvaiul asta de trei ori pe saptamana" , desi el ar merita altceva pentru ca are "o fire de artist" . Banalitatea vietii este definita de interese materiale , Gavrilescu socotindu-si castigul in bani si lectii de pian , care l-au obosit spiritual . isi aduce aminte ca si-a uitat "servieta cu partituri" la eleva sa , Otilia , nepoata doamnei Voitinovici, din strada Preoteselor . Coboara din tramvai cu intentia sa-l ia in sens invers pentru a-si recupera servieta , se simte foarte "obosi , istovit" , desi este inca "in floarea varstei" , avand numai 49 de ani . isi aminteste de tinerete , atunci cand nu-l interesa aspectul material al vietii , "cand esti tanar si esti artist , le suporti pe toate mai usor" , la Charlottenburg , cand era nemancat si "fara un ban in buzunar" . Auzi uruitul tramvaiului trecand pe langa el , il pierde , il "saluta lung cu palaria" si exclama: "Prea tarziu !" . El isi ia astfel ramas bun de la lumea reala, ca atunci cand , "pe timpuri , Elsa pleca sa petreaca o luna la familia ei" .