Padurile ascund o uriasa bogatie, la fel de cautate si de necesara ca si alte surse de materii prime.Tulpinile si coroanele arborilor constituie veritabili acumulatori ai energiei solare si magazii de pretioase substante organice . Incepand cu celuloza si alcoolul si sfarsind cu rasinile si catranul , padurile ne daruiesc prin lemn produs actual – si prin carbune – produs fosil al tesuturilor lor – materii prime de o deosebita importanta.

Lemnul a fost folosit din cele mai indepartante timpuri ale exiatentei umane , impartind piatra si argila , gloria de a fii prijeluit nasterea primelor unelte , a primelor mijloace de aparare ale omului . Atat de adanc se inradacinase lemnul in existenta cotidiana a omului si in treburile “cetatii” incat putem vorbi de o civilizatie a lemnului , care a premers metalelor si care a supravietuit pana in aproape de timpurile noastre , cand masele plastice si produsele de sinteza I-au luat locul , lasandu-I insa ca unui suveran detronat ,, destule “feude” unde sa-si exercite atotputernicia , fara concurenta altor inlocuitori .