Muzeul Luvru este un personaj cu puteri depline in BELPHEGOR, FANTOMA DE LA LUVRU. Initial, Luvru a fost o fortareata medievala in 1200, dupa care a devenit rezidenta regala sub domnia lui Carol al V-lea, in 1365. Curind dupa aceea a fost modernizat dupa gustul renascentist de catre Francisc I in 1546. De-a lungul secolelor a fost extins, distrus sau transformat sub domniile succesive ale lui Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea, Ludovic al XIV-lea, Napoleon I si Napoleon III. Arhitectura sa este o ingemanare de stiluri care stau marturie a mai mult de 800 de ani de istorie.

Muzeul propriu-zis a fost inaugurat la sfirsitul secolului al XVII-lea, pe timpul Revolutiei Franceze (mai exact, in 1793). Dar ideea fusese conceputa patruzeci de ani mai devreme de catre Lafont de Saint-Etienne, care atacase caracterul privat al colectiilor regale, propunind ca aceste opere de arta sa fie accesibile marelui public in Galeria Principala a muzeului.

Suprafata totala a muzeului acopera 40 de hectare pe un teren situat chiar in inima Parisului. Punct nodal al capitalei Frantei, muzeul delimiteaza in prezent nordul de sudul orasului. Cladirea este prima dintr-o serie de monumente care se continua cu Caruselul, Obeliscul din Place Concorde, Arcul de Triumf de pe Champs-Elysees si sfirseste cu Arcul din La Defense.