REFERAT MACROECONOMIE: CARACTERIZATI SOMAJUL SI INFLATIA

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu florinmuntean
Caracterizati somajul si inflatiaPiata contemporana a muncii inglobeaza mai multe moduri de combinare a factorului munca,astfel din punct de vedere al ocuparii,deosebindu-se dupa gradul de echilibru si dezechilibru.Primul aspect este echilibrul - cererea si oferta de munca sant egale - ocupare deplina.Al doilea aspect dezechilibrul - presupune 2 subclasificari : ~ subocupare - oferta de munca este mai mica decat cererea; ~ supraocupare - oferta de munca depaseste cererea..Totodata echilibrul pietei muncii trebuie sa fie abordat ca un EF,ES,EI.Echilibrul functional,defineste zona de compatibilitate a ocuparii fortei de munca si cresterea productivitatii muncii,in conditiile strict determinate de producatori;Echilibrul structural,exprima modul de distribuire a resurselor de munca pe sectoare,ramuri,activitati social economice,profesii,calificari,zone s.a.;Echilibrul intern,intre nevoile si resursele de munca,ambele conditionate de volumul de munca sic el al productivitatii.Desigur,formele dezechilibrului pe piata muncii pot fi intelese in functie de explicarea termenilor specifici precum ocupare deplina,somaj voluntar si somaj involuntar.Astfel prin ocupare deplina intelegem angajarea a 96 - 97% din populatia active disponibila,diferenta pana la 100% fiind considerate somaj natural.Aceasta reprezinta acel volum si acea structura a ocuparii,a utilizarii fortelor de munca,care permit obtinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor.Conceptele de somaj voluntary si somaj involuntary caracterizeaza si aprofundeaza somajul natural.Somajul natural - consta in acea neocupare datorata refuzului sau imposibilitatii unor personae de a accepta salariul oferit.Un asemenea somaj arata ca sant si personae care nu pot sa se angajeze intr-o activitate deoarece nivelul ridicat al salariilor,determinat prin negocieri collective, gereaza diminuarea cererii de munca.Somajul involuntar - include persoanele neocupate care ar fi dispuse sa lucreze, acceptand chiar un salariu nominal mai mic decat salariul existent,sperand ca atunci cand cererea efectiva de munca se va mari,va creste si nivelul ocuparii.De regula somajul este tratat si apreciat prin prisma celui involuntary,astfel putem incerca sa conturam o definitie a acestui fenomen.Somajul este un fenomen al pietei muncii la nivelul ei national - un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade,ce are in present un character permanent,dar care nu exclude definitive existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca.Somajul se mai poate defini ca o stare de inactivitate economica,totala sau partiala,proprie celor care nu au loc de munca,sant in cautarea unuia,darn u-si pot gasi de lucru ca salariati.Somajul este locul de intalnire al cererii globale de munca.Nu orice persoana care nu lucreaza poate fi considerate somer (de exemplu militarii in termen si persoanele casnice).Somer este - conform Biroului International al Muncii,organizatie din sistemul Natiunilor unite - oricine are 15 ani,este apt de munca sin u munceste,cauta un loc de munca si poate fi angajat partial sau in intregime pentru o munca salariata sau nesalariata.Anuarul Statistic al Romaniei publica date cu privire la somerii inregistrati (oersoane in varsta de 18 ani si peste).In ceea ce priveste masurarea somajului acesta este de fapt o estimare a proportiilor,structurii,intensitatii si duratei lui.S-au infiintat,pentru aceasta analiza,institutii specializate care aplica modalitati specifice de inregistrare a somajului.Principalele caracteristici regasite la nivelul acestui fenomen sant:nivelul (marimea) la un moment dat,intensitatea,durata medie si structura (componenta).Un prim aspect - marimea somajului - reflecta numarul persoanelor care nu lucreaza,in raport cu numarul total al persoanelor care lucreaza.Astfel, masurarea se realizeaza,produce : ~ in expresie absoluta (masa somajului) - numarul persoanelor care la un moment dat,intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor (numarul somerilor din populatia active disponibila neocupata); ~ in expresie relative (rata somajului) - calculate ca raport procentual intre numarul mediu al somerilor si :~ populatia active;~ populatia active disponibila;~ forta de munca (populatie ocupata plus somaj);~ populatia ocupata;~ populatia ocupata ca salariati.Despre subevaluarea somajului vorbim in cazul persoanelor care primesc indemnizatie de somaj,excluzand alte categorii ca : tinerii care incheie un ciclu de invatamant sin u au un loc de munca,personae care nu au temporar un loc de munca,s.a.Despre supraevaluarea somajului vorbim in cazul somerilor si a altor categorii precumpersoanele care incasazeaza indemnizatia de somaj darn u au intentia de a se angaja;persoanele care au deja un loc de munca dar pretind ca sant someri,pentru ca lucreaza "la negru";persoanele care nu doresc sa munceasca din motive strict perrsonale etc.Un al doilea aspect,intensitatea somajului - se calculeaza prin determinarea corecta a momentului incetarii totale sau partiale a activitatii.Al treilea aspect,durata sau perioada de somaj- timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la reluarea activitatii.Al patrulea aspect,structura - clasificarea somerilor dupa criterii ca : nivelul clasificarii,domeniul de activitate,sex,varsta sau rasa.Pentru o avaluare corecta a marimii somajului la un moment dat trebuie sa se calculeze : ~ intrarile - persoanele concediate,casnice sau care au terminat un ciclu de invatamant sin u se pot angaja; ~ iesirile - personae care gasesc noi locuri de munca,cele care revin la vechiul post,cele care nu mai cauta locuri de munca,emigrantii,pensionarii,s.a.Mecanismele pietei muncii se afla sub incidenta numeroaselor imprejurari,nu numai a celro strict economice,ci si demografice,tehnice sau stiintifice.El apare ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social economice,datorita solicitarilor suplimentare de munca ale noilor generatii sau datorita solicitarilor de locuri de munca ale persoanelor incadrate in varsta a doua.Formele principoale de extindere ale somajului intalnite astazi sant : ~ somajul de conversiune - afecteaza salariatii care aveau locuri de munca pana la licentiere,fara vechime mare in munca.La inceputul periadei de somaj,ei sant considerati favorizati,iar in caz de prelungire a perioadei de somaj,trec intr-o categorie mai devorizata; ~ somajul repetativ - ii cuprinde pe aceia care cunosc o succesiune de perioade de activitate si de somaj,mai afectati fiind tinerii si cei cu calificare slaba; ~ somajul de excluziune - reuneste populatia active in care sant incluse personae mai in varsta,mai putin calificate sau aflate in somaj de timp indelungat,indifferent daca mai primesc sau nu indemnizatia de somaj.In cadrul proceselor de formare a somajului,in functie de cauzele directe care il determina,se disting mai multe forme de somaj : ~ somaj cyclic - expresie a somajuluistructural sisezonier,care se formeaza in faza de recesiune (criza - depresiune) a ciclului economic,sau care decurge direct din restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului; ~ somaj de discontinuitate - se coroboreaza cu reglementarile privind concediile de maternitate si alte aspecte ale vietii de familie; ~ somaj frictional - efectul dezutilizarii marginale a folosirii mainii de lucru,care inglobeaza motive ce determina o persoana san u accepte un post pentru ca salariul primit are o utilitate sub un anumit minim; ~ somaj de inadaptare - determinat de imposibilitatea unei parti a populatiei active denumite tehnofoba,de a utilize si a se adapta tehnicilor avansate actuale care presupun abstractie,interactivitate,viteza de executie si flexibilitate deosebite.Acest fenomen poate fi evitat sau diminuat doar prin pregatirea si orientarea personalului; ~ somaj intermittent - este generat de insuficienta mobilitate a fortei de munca si de inegalitatile intre calificarile pesoanelor care vor sa se angajeze si cele solicitate; ~ somaj sezonier - se formeaza datorita restrangerii activitatii economice in anumite perioade,sezoane ale anului,in care conditiile economice sant mai putin prielnice,el fiind characteristic : agricuturii,constructiilor si turismului; ~ somajul structural - este determinat de tendintele de restructurare a economiei pe activitate are loc sub incidenta progresului tehnico - economic,crizei energetice,fenomenelor sociale si politice.El se intalneste atat in tarile slab dezvoltate,cat si in cele dezvoltate sau aflate in tranzitie la economia de piata.Restrangerea lui presupune : mari investitii,recalificarea celor afectati,reorientarea invatamantului,s.a.; ~ somaj tehnic - este determinat de intreruperea activitatii unei lipsa de comenzi pe un timp indelungat.Cei afectati primesc indemnizatii de somaj de la firma respective.Iesirea din somaj are loc odata cu reluarea activitatii. ~ somaj tehnologic - este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu aparate noi,si de centralizare a unor capitaluri.Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca in concordanta cu noile cerinte.Un alt aspect al somajului face referire la costul social al acestui fenomen care reprezinta efortul total pe care il suporta populatia,economia si societatea care sant afectate de somaj. ~ la nivelul persoanelor,apar aspecte de natura economica,dar si aspecte morale,social culturale,chiar si politico - militare; ~ la nivelul economiei si societatii,costul social are in vedere aspecte ca :~ irosirea cantitatii de forta de munca;~ diminuarea untensitatii dezvoltarii economice;~ scaderea veniturilor bugetului de stat;~ cresterea cheltuielilor pentru intretinerea si functionarea institutiilor publice din domeniul inregistrarii somajului.Costurile mari care implica somajul se grupeaza in :~ costuri directe - evaluate sub forma varsamintelor monetare catre fondul protectiei sociale;~ costuri indirecte - generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea beneficia intreaga populatie.Aprecierea complexa a acestui fenomen impune surprinderea ~ efectelor positive (apar pe termen scurt) :~ incitarea angajatilor la perfectionarea profesionala;~ o mai mare mobilitate si adaptabilitate a fortei de munca. ~ efecte negative (apar pe termen lung).Datorita acestora s-a ajuns la concluzia ca somajul este un fenomen negative,al carui costuri depasesc cu mult avantajele.Ocuparea fortei de munca implica o serie de politici specifice elaborate de stat pentru a intervene pe piata muncii in scopul stimularii crearii de noi locuri de munca,diminuand dezevhilibrele si disfunctionalitatile de pe piata muncii.Astfel,intalnim politici passive de ocupare - pornesc de la nivelul ocuparii considerat dat si urmaresc gasirea de noi solutii pentru angajarea excedentului de forta de munca.Exemple de masuri adoptate de aceste politici : ~ reducerea duratei muncii; ~ diminuarea varstei de pensionare; ~ cresterea perioadei obligatorii de scolarizare; ~ cresterea locurilor de munca cu program zilnic redus si atipic; ~ restrictionarea imigrarilor.Politici active de ocupare - presupun masuri,metode,procedee de marire a nivelului ocuparii.Exemple de masuri de politica active : ~ amplificarea si stimularea investitiilor; ~ ameliorarea continutului invatamantului; ~ imbunatatirea orientarii scolare si profesionale a tinerilor; ~ stimularea mobilitatii persoanelor active spre alte locuri de munca; ~ incurajarea cercetarii stiintifice; ~ extinderea activitatilor economico - sociale si ecologice.Nefolosirea capacitatilor de productie amplifica somajul intr-un context de recesiune economica profunda si o strategie de tranzatie la economia cu piata concurentiala.Trebuie avut in vedere efectul distructiv al dobanzilor asupra investitiilor si implicit al ocuparii;rigiditatea salariilor in privinta scaderii;eliberarea accentuata a fortei de munca din motive de retehnologizare si stagnarea crearii de locuri de munca.Principalele forme de somaj la noi sant : ~ somajul conjectural; ~ somajul structural; ~ somajul tehnologic.Masurile de diminuare a somajului se grupeaza in : ~ masuri ce privesc direct pe someri; ~ masuri ce privesc populatia ocupata; ~ alte masuri.In stransa legatura cu somajul chiar un "bun" determinant al acestui dezechilibru al pietei muncii se afla inflatia.Inflatia este process de crestere a nivelului general al preturilor de consum,mechanism care provoaca variatii multiple de lunga durata,generalizeaza el insusi cauzele permanentei sale si exprima prin majoritatea cea mai mare a preturilor.Termen larg folosit pretutindeni,inflatia continua sa ramana insufficient conturata.Procesul inflationist a aparut,este unanim acceptat acest punct de vedere,cu mult inainte ca stiinta economica.Fiind,inainte de toate un process monetary,precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe care le-au imbracat banii.Sistemul pietei sufera de pe urma inflatiei - datorita unor majorari de durata a preturilor.Totusi,o astfel de inflatie nu este inerenta sistemului,deci remedierea este posibila.Producatorul individual din sistemul pietei isi orienteaza activitatea dupa preturile pe care nu le controleaza.Daca cererea este destul de mare,preturile urca.In realitate,aceasta cerere va fi generate fie de imprumuturile acordate de banci peste economiile existente,fie de cheltuielile facute de administratia de stat peste veniturile realizate prin impozite.Remediul ambelor cazuri consta in : reducerea creditului de catre banca centrala,majorarea impozitului sau reducerea cheltuielilor facute de catre administratia de stat,sau aplicarea conjugate a celor doua masuri.Sindicatele pot ingreuna situatia.Dar ele lipsesc intr-o parte importanta a sistemului pietei.Aici munca este indeplinata de catre antrepenori,care sant proprii lor patroni,sau de catre cativa angajati neorganizati.Acolo unde exista sindicate,producatorii nu controleaza preturile.Daca cererea este restransa iar preturile,ca o consecinta,scad,se va opune rezistenta revendicarilor sindicale pentru majorarea salariilor.In cateva industrii din sistemul pietei,in special in acelea din domeniul confectiilor si al construnctiilor,numerosi oameni de afaceri de mica anvergura cad la invoiala cu unul sau cateva sindicate puternice.In aceste ramuri,majorarile de salariul exprima preturile;o majorare de salariul la nivel industrial sau colectiv ii oblige pe cai care angajeaza sa accepte,de fapt,o marire de preturi.Astfel,sindicatul detine puterea de a fixa preturile,putere de cere cei care angajeaza sant private.Totusi situatia depinde mult de modul in care sindicatele respective sant constranse de scumpirea costului vietii si de exemplul salariilor platite in alte domenii.Situatia e cu totul alta in sistemul planificat,unde firma are puterea de a-si controla preturile.Unul din importantele obiective ale acestei puteri este de a trece pe seama societatii cheltuielile ce decurg din salarii.In felul acesta sant ocrotite obiectivele de aparare ale tehnostructurii - in sensul ca are certitudinea ca majorarile de salariu nu vor antrena o reducere prejudiciabile a profiturilor.Mai sant si alti factori care fac mai putin decat probabila opozitie fata de revendicarile de salariul.Cand profiturile au atins plafonul maxim sic and sant incasate chiar de catre antrepenor,majorarile de salariu reduc veniturile,reducerea afectand asadar tocmai veniturile aceluia care trebuie sa decida in privinta acordarii majorarilor.Fapt care-I sporeste aversiunea fata de o majorare de salariul ceruta,asa ca este de presupus ca se va opune.Cand autoritatea apartine tehnostructurii,decizia e luata de o persoana distincta de cel care suporta plata respective.Iar daca profiturile nu au atins inca plafonul maxim - daca mai exista inca,in fapt,o cale neutilizata pentru obtinerea unui castig monopolist - se poate adesea intampla ca majorand preturile,profiturile sa ramana la nivelul lor anterior.In anii `50 - `80 toate tarile industrializate au reusit sa tina sub control instabilitatea descendenta a sistemului planificat.Spectrul spiralei descendente cumulative a salariilor,preturilor si productiei a mai palit.In schimb,tarile industrializate s-au gasit in mod uniform confruntate cu instabilitatea ascendenta - inflatia.Si,aidoma recesiunii cumulative,aceasta inflatie s-a revarsat din sistemul planificat si asupra pietei,unde a dezechilibrat structurile de salarii si alte costuri,precum si asupra sectorului public al economiei.Va rezulta clar ca predispozitia economiei la recensiune si la inflatie deriva din aceleasi cause - dezvoltarea sistemului planificat cu corolarul sau,aparitia sindicatului modern.Problema inflatiei a fost de asemenea privita ca un produs secundar al actiunii impotriva instabilitatii descendente.A existat intotdeauna pericolul ca sprijinul acordat economiei sa intreaca masura - adica sa determine o cerere mai mare sau sa stimuleze o cheltuiala mai mare decat putea sa acopere sistemul economic la preturile curente.In astfel de situatii preturile urcau dupa cum urca si costul mainii de lucru sau al acelei maini de lucru mai putin oferita pe piata.Economia,potrivit expresiei specifice cunoscatorilor,era "supraincalzita".Intrucat s-a apreciat ca puterea pietei ramanea deplina,cererea agregata putea fi totusi stabilizata sau redusa printr0o ingradire sau reducere a cheltuielilor publice,impozitele ramanand aceleasi,sau printr-o majorare a impozitelor,cheltuielile ramanand aceleasi,sau,in fine,printr0o ingradire a cheltuielilor particulare din fonduri imprumutate.Aceasta s-ar reflecta prin stabilitatea pietei fata de firma,urcarea preturilor oprindu-se.Iar prin preturi stabile sau mai coborate ar disparea cererea de lucru deficitara,s-ar putea opune rezistenta la majorarile de salariu,si revendicarile ar fi mai putin insistente.Instrumentul cu care a fost tratata insuficienta cererii,folosit in sens invers,va inlatura inflatia.Tranzactia de la incurajarea la ingradirea cererii se va face relative fara suferinta Conform spuselor unui reprezentant optimist dar apreciat al acestei optici, "printr-o restaurare gradate a stabilitatii preturilor,cresterea somajului poate fi redusa,iar recesiunea nu trebuie sa fie neaparat inclusa in reteta" (Arthur M.Okun).