Inca din sec. al XIII-lea viata economica din Europa Apuseana (mai ales in orasele din Italia si Tarile de Jos) cunoaste o deosebita inflorire. Comertul si camataria se dezvolta apar bancile si manufacturile.
La inceputul sec. al XVI-lea se perfectioneaza uneltele de munca tehnica; creste calificarea producatorilor de bunuri; apar noi mestesuguri iar mestesugarii se specializeaza mereu; manufacturile se extind. In agriculturase maresc suprafetele cultivate cu cereale pomi fructiferi vita de vie se folosesc noi procedee de munca se dezvolta cresterea vitelor; toate acestea au dus la inmultirea produselor agricole si mai ales a celor mestesugaresti la intensificarea schimbului de produse intre oras si stat a comertului interior si exterior.
In sanul orinduirii feudale incep sa se formeze doua clase sociale noi:burghezia si proletariatul.
In evul mediu locuitorii unui burg se numeau burghezi. Treptat acest termen a fost atribuit clasei exploatatoare din oranduirea care se forma oranduirea capitalista.



Burghezia (propietarii de manufacturi bancherii mari negustori) stapanea ateliere unelte materii prime sume mari de bani (capital) si exploata munca muncitorilor. Acestia proveneau din elemente saracite-mesteri din breslele calfe tarani fara pamant sau alungati de pe loturi-nevoiti sa munceasca in manufacturi. Muncitorii spre deosebire de tarani serbi erau liberi insa nu aveau mijloace de trai (nu aveau ateliere si unelte propii). Pentru ca sa traiasca se angajau sa munceasca pentru burghezie in schimbul unor salarii de mizerie care de cele mai multe ori nu ereau suficiente pentru intretinerea familiilor lor. Ca sa obtina castiguri cat mai mari burghezia marea si numarul orelor de munca. Astfel in sanul orinduiri feudale care se descompune lent apare si se dezvolta treptat o noua oranduire oranduirea capitalista.