Cea mai inalta intruchipare a liricii romanesti, Mihai Eminescu, s-a nascut la 15 ianuarie 1850 in orasul Botosani , al caminarului Gheorghe Eminovici si al sotiei sale Raluca Iurascu. Invatatura si-a inceput-o in casa parinteasca din satul, apropiat de Botosani, Ipotesti, continuand-o la National –Hauptschule si K.K.Ober –Gymnasium din Cernauti . Aici a invatat bine limba germana. Nu-i placea sa fie intretinut de familie si la 14 ani intra ca practicant la Tribunalul din Botosani, dar numai dupa un an demisioneaza si se alatura trupei teatrale conduse de Fanny Tardini-Vladicescu, pe care o vazuse cu un an in urma la Cernauti.
Se intoarce in acest oras in 1865 si ramane in casa profesorului Aron Pumnul, care pierduse un fiu, ingrijindu-se de biblioteca lui. Profesorul moare si Mihai Eminescu se afla printre “invataceii gimnazisti” care-I dedica brosura votiva La mormantul lui Aron Pumnul, publicata la 12/24 ianuarie in Cernauti. Peste o luna si jumatate , la 25 februarie/9 martie se produce si debutul sau in revista Familia din Pesta, cu care ocazie directorul Iosif Vulcan ii schimba numele din Eminovici in Eminescu. Poezia se numeste De-as avea … Pe vara se afla ca “ privatist” , liber profesionist, la Blaj , publica alte poezii, dar in anul urmator se angajeaza ca sufleur si actor in trupa lui Iorgu Caragiale. Il gasim in 1868 la Bucuresti si din mai pana in septembrie insoteste trupa lui Mihail Pascaly prin Transilvania si Banat.
