Odata cu observarea prin instrumente tehnice care au amplificat tot mai mult imaginea si detaliile “astrului noptii “,intrebarile si raspunsurile au evoluat rapid , si apoi la acest inceput de era cosmica,risipind miturile expeditiile lunare au condus la
adevarate culmi spectaculare ale cunoasterii si realizarii umane.
1. Originea astrului noptii a fost intotdeauna un mister. Este oare Luna desprinsa candva din masa Pamintului,poate chiar din marea groapa a oceanului Pacific sau poate este ea o sora mai mica a Terrei, desprinsa in urma cu peste 4,5 miliarde de ani odata cu globul planetei noastre-din marea nebuloasa a sistemului solar aflat in plina organizare gravitationala a materiei respective? Este oare Luna un corp cerestru format in alta parte a sistemului planetar,sau… poate …chiar in alta parte a Galaxiei…,ce a fost prins ulterior de gravitatia terestra?



Treptat ,specialistii noii stiinte a selenologiei au parasit ideea “ ruperii “ Lunei din corpul globului pamantesc , intrucat bogata recolta a monstrelor de sol aduse de expeditiile americane si sovietice ,a venit sa sustina o alta origine a satelitului natural al Terrei.De fapt, s-a plecat in primul rand de la un argument teoretic ,specialistii stabilind ca la astfel de ruperi ,masele corpurilor astrale respective ar trebui sa fie in raport de 9 la 1 ; dar masa Lunei este numai a 18-a parte din masa globului nostru! Mai evidente au fost insa rezultatele analizelor de monstre chimice si compusii acestora ce domina in compozitia solului lunar.