In cadrul unei populatii si chiar in cadrul unei familii se constata neidentitati biologice in plan anatomic, fiziologic si comportamental si exista diferente de expresie fenotipica intre indivizi. Deci structura genetica a unei persoane este, nerepetabila, ceea ce ii asigura unicitatea biologica.
Diversitatea apare in legatura cu existenta unor genotipuri individuale distincte, situatie care se numeste variabilitate genetica sau este datorata influentelor exogene, situatie care se numeste variabilitate nongenetica. Variabilitatea, adica starea de neasemanare, diferenta calitativa si cantitativa intre indivizi. Exista variatii definite- determinate de factorii de mediu, variatii nedefinite- determinate de o mutatie genetica si variatii continue- determinate de un ansamblu poligenic.
Variabilitatea genetica este determinata, pe de o parte, prin recombinare genetica si pe de alta parte, prin mutatii.



Variabilitatea genetica determinata prin recombinarea genetica consta in realizarea unor combinatii genetice noi prin rearanjarea sau redistributia materialului genetic care provine de la genitori. In procesul recombinarii pot fi implicate unitati genetice diferite, adica genomul, cromosomul sau gena, astfel incat vom avea recombinare genomica, cromosomiala si genica. Recombinarea genomica se produce in momentul fecundarii. Variabilitatea genetica se realizeaza prin recombinarea genomica, dar numai cu conditia esentiala ca genomurile care se incruciseaza sa fie cat mai diferite.
In cursul formarii gametilor, se produc fenomene genetice specifice diviziunii meiotice. Pot avea loc 2 tipuri de recombinare: o recombinare intercromosomiala, in care sunt implicati cromosomi omologi intregi si o recombinare intracromosomiala, la care participa segmente din cromosomii omologi.
La baza variabilitatii pot sta configuratii genetice nou-realizate prin schimburi reciproce de segmente din cromatide intre cromosomii omologi si are loc in profaza meiozei primare.
(Meioza reprezinta un tip particular de diviziune celulara, in urma careia dintr-o celula diploida 2n, dupa 2 diviziuni succesive, rezulta celule haploide, cu n, cu numar redus la jumatate de cromosomi).
Intre 2 cromosomi omologi pot avea loc schimburi de material genetic in momentul in care acestia se incruciseaza si poarta denumirea de crossing-over, adica ruperea cromatidelor in anumite puncte, urmata de realipirea fragmentelor rezultate intr-o configuratie genetica noua.