Nuvela psihologica este o specie a genului epic, cu un singur fir narativ, ea avand dimensiuni ample si o structura viguroasa. Personajele nuvelei nu sunt numeroase, acestea fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Sunt prezentate fapte verosimile intr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune.

Trasaturi ale nuvelei psihologice:
- analiza procesului de integrare a individului patriarhal in modernitate si a efectelor dramatice asupra vietii sale sufletesti (tipul inadaptatului);
- conflictele vizeaza nivelul existential al personajului, nu numai pe cel social (cotidian) sau sentimental; ele pot sa implice si mentalul colectiv;
- descopera complexitatea sufletelor simple (tarani, targoveti, hangii, jandarmi);
- temele predilecte: frica, obsesia, cu tot ceea ce ele presupun (exacerbarea perceptiei, alienarea, stari onirice), erosul;
- analiza psihologica se impune in contextul preocuparilor stiintifice legate de ereditate, tipurile umane, psihologia varstelor etc.
Doua nuvele care se incadreaza in aceste tipare ar fi "Moara cu noroc" de Ioan Slavici si "intalnirea din pamanturi" de Marin Preda.