EPICA IN PROZA. ROMANULDupa ce vor studia aceasta tema, cursantii vor putea:- sa demonstreze apartenenta unei opere date la specia roman;- sa descrie trasaturile romanului, in general, si ale romanului despre copilarie, inspecial;- sa prezinte structura narativa a principalelor romane despre copilarie;- sa identifice trasaturile personajelor, reliefand modalitatile de caracterizare folosite deautor.1. Romanul - preliminarii teoretice1.1. Definitii1.2. Dominante ale romanului1.3. Clasificari2. Romanul despre copilarie in literatura romana si universala2.1. Specificul romanului pentru copii2.2. Romane reprezentative din literatura romana2.3. Romane reprezentative din literatura universala3. Romanul de aventura3.1. Specificul romanului de aventura3.2. Romane reprezentative din literatura romana3.3. Romane reprezentative din literatura universalaBibliografie1. Romanul - preliminarii teoretice"Opera literara se afla intotdeauna dincolo deorice experienta creatoare si dincoace de orice experienta delectura. Ea este altceva decat crede ca a lasat in ea cel care acreat-o si mai mult decat descopera in ea cel care ointerpreteaza."(Gheorghe Craciun)1.1. DefinitiiTermenul de "roman" dobandeste de-a lungul evolutiei sale numeroase acceptii,demonstrand si prin aceasta continua sa devenire:- "specie a genului epic, in proza, cu actiune mai complicata si de mai mare intinderedecat a celorlalte specii epice in proza, desfasurata de regula pe mai multe planuri, cupersonaje numeroase" - potrivit Dictionarului de termeni literari- "epopeea societatii burgheze" - Hegel- "epopeea unui timp in care totalitatea extensiva a vietii nu mai este data intr-un modimediat, a unui timp pentru care imanenta sensului vietii a devenit problema, dar caretotusi n-a incetat sa urmareasca totalitatea" - Georg Lukcs- povestire in limba romana, populara - in Franta secolului al XIII-lea- "o afirmare estetica a cotidianului", o oglinda "a ceasului simplu si neaureolat delegenda" - Jos Ortega y Gasset- "este incompatibil cu universul totalitar" - Milan Kundera- mintind, romanul "transpune un adevar ciudat care poate fi exprimat doar disimulat siprotejat" - Mario Vargas Llosa- o fictiune mimand adevarul- un tablou de viata si de maniere reale si un tablou al timpului in care este scris- o lunga naratiune realista in proza, colorata cu mister, folosindu-se de dialog sidescriere- o autobiografie a posibilului- cel mai puternic mijloc de comunicare intre visul unui singur om si realitateaprofunda a tuturorTema de reflectieLuand ca reper definitia data de Dictionarul de termeni literari, stabiliti aspectelesurprinse de celelalte definitii. Gasiti o noua acceptiune a termenului roman,folosindu-va de informatiile obtinute.1.2. Dominante ale romanuluiin analiza romanului, trebuie sa tinem seama de urmatoarele categorii:- INSTANTELE COMUNICARII NARATIVE - autorul - scriitorul operei;naratorul - vocea din text care relateaza (la persoana I sau la persoana a III-a)continutul operei, liantul dintre autor si cititor; personajul - cel careactioneaza faptic, stabileste legatura dintre planurile operei; cititorul - cel carelectureaza textul.- TIMPUL - este corelat cu relatia dintre timpul naratorului si timpul povestirii.Relatia poate fi: de suprapunere - timp linear (cronologic), este o conventieacceptata de cititor, un timp obiectiv, redat prin succesiunea momentelorsubiectului si de alternanta - timpul interior, asociat cu durata personala, untimp subiectiv, trairile, intamplarile sunt actualizate in functie de modul in careo traire se asociaza cu alta, o intamplare impune o alta intamplare.- SPATIUL - poate fi precizat direct sau poate fi sugerat; intrucat operaliterara transfigureaza realitatea prin actul de creatie, spatiul comun estedepasit, ridicat deasupra realului.- PERSPECTIVA NARATIVa - uniperspectivism - punctul de vedereapartine unui singur narator; pluriperspectivism - punctul de vedere apartinemai multor naratori; viziunea poate fi totalizatoare, panoramica - omniscienta- sau poate fi orientata spre un anume lucru - focalizata.- ACTIUNEA - tinand seama de logica evenimentelor, putem vorbi de actiuneordonata si de actiune intrerupta; iar unitatea actiunii presupune alternanta,intercalare si inlantuire.1.3. ClasificariMultitudinea formelor romanesti impune numeroase clasificari, care de obiceiurmaresc un singur aspect dominant:a) dupa cadrul social sau geografic: citadin, rural, exotic, provincial;b) dupa situarea in timp: istoric, contemporan, de anticipatie (S.F.);c) dupa amploarea desfasurarii subiectului: roman de moravuri, fresca, romanal unei crize, al unei existente, al unei succesiuni de generatii;d) dupa procedeul dominant: psihologic, eseistic, comportamentist;e) dupa forma de organizare a discursului: roman epistolar, roman-jurnal,roman-cronica, roman memorialistic;f) dupa curentul literar in care poate fi incadrat: clasic, baroc, romantic, realist,naturalist, suprarealist, modernist, postmodernist;g) dupa G.Ibraileanu: roman de creatie si roman de analiza;h) dupa Nicolae Manolescu: roman doric, ionic, corintic.2. Romanul despre copilarie in literatura romana si universala2.1. Specificul romanului pentru copiiRomanul pentru copii are multiple valori formativ-educative:- satisface nevoia de aventura si inedit a copiilor,- alaturi de eroii indragiti, copiii traiesc evenimente si sentimente ce le dezvaluieviata sub diversele ei aspecte,- copiii cunosc diverse tipuri umane si comportamente pe care le pot evalua,unele chiar devenind model de viata (cf. Octavia Costea s.a.- Literaturapentru copii, manual pentru clasa a XIII-a - scoli normale - EDP, Bucuresti,1995, p.91-92),- contribuie la dezvoltarea gandirii si imaginatiei copiilor, la imbogatireavocabularului, la descoperirea unor modele de exprimare clara, nuantata,artistica.Romanele despre copilarie se pot clasifica in:a. Romane care evoca intamplari din copilaria autorilor:- Ion Creanga - Amintiri din copilarie- Lucian Blaga - Hronicul si cantecul varstelor- Ionel Teodoreanu - La Medeleni- Mihail Sadoveanu - Anii de ucenicie- Mircea Eliade - Romanul adolescentului miopb. Romane care prezinta psihologia si trebuintele copilului:- Constantin Chirita - Ciresarii- Charles Dickens - David Copperfield- Charles Dickens - Oliver Twist- Mark Twain - Tom Sawyer- Mark Twain - Aventurile lui Huckleberry Finn- Mark Twain - Print si cersetor- Hector Malot - Singur pe lumeMarea majoritate a romanelor pentru copii si despre copilarie se inscrie in categoriaromanului traditional - doric, dupa Nicolae Manolescu - avand urmatoarele caracteristici:- constructie deductiva, mizand pe obiectivitate,- focalizare zero - omniscienta - naratorul are viziune totala: "El vede prin peretii caseisau prin craniul eroului. Personajele sale n-au nici un secret fata de el." (TzvetanTodorov),- scriitura la persoana a III-a- previzibilitate- obiectivitate- uniperspectivism- preferinta pentru tipuri, caractere, arhetipuri,- istorism - "Un roman despre trecutul mai indepartat sau mai apropiat poate fi semnuldragostei de viata, chiar mai mult decat un roman al prezentului." (Ovidiu Moceanu -Experienta lecturii, Brasov, Editura Aula, 1997, p.92)2.2. Romane reprezentative din literatura romana2.2.1. Una dintre cele mai reprezentative carti ale copilariei este Amintiri dincopilarie de Ion Creanga, opera adresata in egala masura micului cititor, dar si maturului,dezvaluind fiecaruia dintre acestia noi valori, in functie de capacitatea lor de receptare.Amintirile simbolizeaza destinul copilului dintotdeauna, dorinta permanenta de joc,fiecare dintre noi putandu-se regasi macar intr-o intamplare descrisa.Trebuie remarcata capacitatea de obiectivare a scriitorului: "asa eram eu la varsta ceafericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand ii lumea asta si pamantul".Exercitiu de aprofundare1. Identificati structura compozitionala a operei Amintiri din copilarie de IonCreanga.2. Argumentati apartenenta la specie a romanului Amintiri din copilarie deIon Creanga.3. Stabiliti reperele spatiale si temporale ale textului, explicand rolul lor inconstructia subiectului.2.2. Hronicul si cantecul varstelor de Lucian Blaga a aparut abia in 1965 sicuprinde notele unui caiet din 1946. Este o naratiune cronologica, importanta pentruintelegerea personalitatii scriitorului, urmareste reconstituirea unor momente ale copilariei siadolescentei dintr-o perspectiva lirica.in clasele a III-a si a IV-a elevii pot citi capitolele I-VI, care prezinta lumea copilariei,cei doi "stapani" ai acestei lumi - Mama si Tata. La inceput, lumea copilariei este limitata lacasa parinteasca, ograda si gradina acesteia, apoi perspectiva se largeste incluzand si scoaladin sat.Ciudata absenta a cuvantului si apoi depasirea acestui impas cu ajutorul mamei,patrunderea in lumea logos-ului sunt pagini de un profund lirism: "inceputurile mele stau subsemnul unei fabuloase absente a cuvantului. Urmele acelei taceri initiale le caut insa in zadarin amintire. Despre neobisnuita infiintare a graiului meu aveam sa primesc o insirare de stirimai tarziu, de la Mama si de la fratii mei mai rasariti. Aflai atunci ca in cei dintai ani aicopilariei mele cuvantul meu nu era - cuvant. Cuvantul meu nu semana cu nimic. Nici macarcu o stangace dibuire pe la marginile sunetului, cu atat mai putin cu o prefigurare a uneirostiri articulate. Adevarat e, pe de alta parte, ca mutenia mea plutea oarecum in echivoc sinu indeplinea chiar in toate privintele conditiile unei reale mutenii, caci lumina cu care ochiimei raspundeau la intrebari si indemnuri era poate mai vie si mai intelegatoare decat la alticopii, iar urechea mea, ispitita de cei din preajma, se dovedea totdeauna fara scaderi. Canderam pus la incercare, cedam pe planul miscarii si al faptei. Gestul meu contura intocmaisemnificatia poruncii. O dorinta rostita de cineva iti gasea rasunetul in actul cel mai prompt.Totusi, implineam aproape patru ani - si inca nu pronuntasem nici un cuvant. Nici baremcuvintele de temelie ale vietii: Mama si Tata." (Lucian Blaga, 1973, pag.15)Casa, ograda, gradina par a fi adevarate citadele ale familiei in confruntarea cu timpul,ele ii pareau copilului colosale, tainice, dar ocrotitoare - motivul spatiului sacru.Mama are, in viziunea copilului, puteri absolute, ea este in stare sa opreasca unincendiu, aducandu-i copilului certitudinea ca in preajma ei va fi totdeauna protejat: "inmijlocul primejdiei, s-a ridicat in mine, in acea zi, credinta ca Mama va invinge totdeauna si-ntoate imprejurarile elementele vrajmase noua si asezarilor noastre."(Lucian Blaga, 1973, p.38)Tatal il impresioneaza prin complexitatea personalitatii sale, prin pasiunea pentrulectura, dar si prin momentele de tandrete in care se apropie de copii, lasandu-se furat dejocurile lor nevinovate (vezi cap.V).Copilul isi construieste treptat un univers propriu al jocului, al dragostei si alprieteniei, se bucura de o mare libertate. Descopera "ulita satului", raul, islazul, osciland incaintre real si fantastic: "Jocurile noastre iscodisera toate virtutile nisipului. Exploatam ogramada mare de nisip marunt pus de cineva sub castanul urias din fata casei. Din elementulusor umezit cladeam bolti, labirinte, biserici. Mai ales biserici. imi pusesem in cap sa devinodata zidar de biserici, adica arhitect. Acesta a fost intaiul meu ideal de viata. Si mavedeam in toata gravitatea acolo pe gramada de tarana, in exercitiul maret al viitoarei melemeserii. Efemerul alcatuirilor, ce durau pana cand o adiere usca nisipul, nu ne dezamagea.Nu ne revoltam impotriva vantului de sud, ca sa fi incercat vreodata sa-i rupem aripile! Nestatorniceam pentru ziua intreaga, cu o pasiune ce nu cunostea nici foame, nici sete, nici frig,nici canicule, in imparatia nisipului."(Lucian Blaga, 1973, pag.24).Copilul crestea in armonia naturii si a vietii satului: "Timpul ni-l iroseam in joacaaproape neintrerupta. Cugetul nostru isi invata imperativele de la pasari si flori, astfel cadatoria noastra era numai aceea de a creste." (idem, pag. 25)Dupa ce ia in stapanire frumusetile si bogatiile lumii terestre, copilul crede sincer cadevenise si stapanul unei parti din lumea cosmica: "Umbland odata pe ulita cu ochii in sus,am bagat de seama ca cerul venea tot cu mine. Zenitul se misca din loc, tinandu-seneintrerupt deasupra mea! Era o descoperire cu totul noua pe care ma simteam obligat sa opastrez ca un mare secret in cel mai ascuns ungher al inimii. incepeam sa-mi talmacescviitorul, pe linia de sus a acestei descoperiri, incat pentru nimic in lume, nu m-as fi incumetats-o impartasesc si altora. in fiecare zi puneam zenitul la incercare, daca se mai tine peurmele mele sau nu. As fi fost fara indoiala dezamagit de moarte sa fi aflat intr-o zi ca zenitulma tradeaza. Si continuam sa tin taina sub trei lacate si sapte peceti." (Lucian Blaga, 1973,p.33)Ceea ce impresioneaza si in Hronicul si cantecul varstelor, observa Alexandru Piru inPanorama deceniului literar romanesc 1940-1950, "este autenticitatea, lipsa de literaturizarea textului, care, daca-si merita titlul aditional de cantec, este pentru ca vine de la un poet si dela un filosof incapabil sa coboare in zona prozei obiective si sa renunte in intregime lalimbajul metaforic. Tocmai de aceea hronicul e cu deosebire interesant pentru viitorul biograf,un document esential pentru intelegerea devenirii spirituale a lui Blaga." (op.cit., Bucuresti,EPL, 1968, p.137).2.2.3. Romanul adolescentului miop de Mircea EliadeAdolescenta, varsta ce urmeaza imediat copilariei, este incarcata de multiplesemnificatii: este varsta cautarilor, cunoasterii si autocunoasterii, varsta initierii, a aspiratiilorsi sperantelor. A constituit dintotdeauna o sursa inepuizabila de inspiratie pentru scriitoriilumii, de la textul sumero-babilonian Epopeea lui Ghilgames (inceputul mileniului al III-leai.d.Chr.) pana la scrierile cele mai recente (Simona Popescu - Juventus, 1994).Epopeea lui Ghilgames este povestea tulburatoare a unor eroi care descopera impreunavalorile umane eterne - speranta, prietenia si devotamentul. Ghilgames si prietenul sauEnkidu invata, se initiaza prin vanatoare si iubire.Basmul popular romanesc ofera modelul tanarului pornit la drum pentru a se initia -Fat-Frumos din Tinerete fara batranete si viata fara de moarte traieste aventura descopeririiidealului. Varsta copilariei, a adolescentei si a primei tinereti este surprinsa artistic in romanulLa Medeleni de Ionel Teodoreanu, unde Olguta, Danut si Monica formeaza un trio care"infrunta" impreuna incercarile si provocarile celor trei varste.Ucenicia lui Ionut, volumul I al trilogiei lui Mihail Sadoveanu, Fratii Jderi,proiecteaza adolescentul in epopee - Ionut Jder este implicat in aventura si eroism,devotament si iubire, razbind datorita formarii sale ca om si curtean intr-o epoca de inflorirein Moldova medievala a lui Stefan cel Mare. El este tipul osteanului devotat trup si sufletdomnitorului sau, gata de sacrificiu pentru tara si domn.Adolescenta este un subiect abordat si de scriitorii contemporani, Simona Popescusurprinde in confesiunea de esenta narativa Despre mine as fi vrut sa scriu despre tinemodelul metaforic al adolescentei, ca o prima etapa problematizanta. Apare aici motivulpapusilor rusesti (Matrioska) ce reflecta succesiunea varstelor omului, memoria / amintireaconserva evolutia fiintei, asa cum fiecare papusa de lemn conserva in interiorul sau alta copie,mai mica, pe care jocul le dezvaluie treptat: "Cine de adolescenta scapa de el scapa. Cinepacea o vrea trebuie sa-si uite adolescenta. Sau s-o transforme in sirop, cum fac scriitorii, inadevaruri general valabile, in universal valabile amintiri din copilarie [...]. Si cine uita se vafaramita, desi va parea ca-i intreg ca o sticla." in viziunea autoarei, singura salvare de subteroarea maturizarii este drumul invers, din afara catre sine - sfidarea specifica varstei - ooptiune dificila, dar posibila.O scriere de referinta in literatura despre adolescenta este Romanul adolescentuluimiop de Mircea Eliade, apreciat de Mircea Handoca drept "un jurnal deghizat, autorulmimand ca aceste notatii sunt doar materia prima ce urmeaza, ulterior, sa fie prelucrata.Intentionat, insa, transformarea n-a mai avut loc. Mircea Eliade ne prezinta astfel primaformulare a conceptului de autenticitate, teoretizat ulterior in eseurile sale si perfectionat inMaitreyi si Santier."Adolescenta infatisata in romanul lui Mircea Eliade este marcata de preocuparienciclopedice, dar si de atmosfera obisnuita a scolii, de oscilatiile sufletesti ale varstei si deineditul experientelor erotice.Initial, se numea Jurnalul unui om sucit si a fost inceput in mai 1921, apoi in 1923titlul a devenit Romanul unui om sucit, iar forma definitiva, redactata in 1924-1925 a capatattitlul de Romanul adolescentului miop:"La un moment dat, am simtit ca nu mai pot scrie decat la persoana intai, ca oricealtfel de literatura, in afara de cea direct sau indirect autobiografica, n-avea nici un sens.Asa am inceput Romanul adolescentului miop."Adolescentul Mircea Eliade avea o incredere nestramutata in sine si in destinul sau, totceea ce face, de-a lungul timpului, considera ca este chemat sa o faca. intr-o prima versiune aromanului isi imagineaza propriul viitor cu o fidelitate de necrezut. in manuscris nota: "Decele mai multe ori, insa, eu ma linistesc inchizand ochii si desfatandu-ma in fata unuispectacol fara pereche. O sala imensa, plina de lume. in fund, pe o estrada impodobita deflori, eu. Sala aceasta, fara indoiala, e o mare Academie din Apus. Iar toata lumea dintr-insaa venit sa asiste la incoronarea mea. Desigur, la incoronarea mea. Cate ori obtin vreuninsuficient si ma cearta mama, sunt incoronat intr-o Academie din apus. Spectacolul macalmeaza."Peste cateva decenii, nota in Jurnal: "Zece mii de studenti inainteaza cu togile lor deculori diferite in procesiune, cu drapele si muzica [...]. Ne urcam pe estrada noi, onorificii, luam loc in primul rand. Presedintele Kingman Brewster Jr. Ne cheama, unul dupa altul, sine citeste caracterizarea scurta, putin aulica. Despre mine a zis urmatoarele: Apartinetiuniversului. in prima dumneavoastra tinerete ati calatorit din Europa spre intelepciuneainterioara a Estului si, dupa ce ati sondat esenta spiritualitatii hinduse, ati creat, pentru aface Estul mai inteligibil Vestului. Venerand marile mistere exprimate in mit si simbol, aticontribuit sa gasiti un limbaj uman al adevarului vesnic."Desi are caracter autobiografic, iar modalitatea de abordare este jurnalul, totusiscrierea este fictionala, autorul se transfigureaza intr-o instanta naratoriala, Mircea: "Pentruca am ramas singur, m-am hotarat sa incep chiar azi Romanul adolescentului miop. Voi lucrain fiecare dupa-amiaza. Nu am nevoie de inspiratie; trebuie sa scriu, doar, viata mea, iarviata mi-o cunosc, si la roman ma gandesc de mult [...]. Romanul il voi scrie altfel. Eroul sunteu, fireste. Ma tem, insa, ca viata mea - stinsa intre copii si carti - nu va interesa cititorii.Pentru mine, tot ceea ce nu am avut, tot ceea ce am dorit din mansarda, in inserari calde situlburatoare, pretuieste mai mult decat anii tovarasilor mei risipiti in jocuri, in sarbatori defamilie si idile..."Romanul prezinta secvente din viata adolescentului , evenimente petrecute la Liceul"Spiru Haret" din Bucuresti - alaturi de colegi, Dinu, Robert, Perri, cunoaste fiorii dragostei.Structural, romanul are doua volume, primul volum cuprinde trei parti (cu zece, noua,respectiv, opt capitole), iar volumul al doilea, intitulat Gaudeamus, este structurat in douaparti - partea I are douazeci si trei de capitole, iar partea a II-a - treisprezece scrisori.Mansarda, care a jucat un rol hotarator in viata lui Mircea Eliade, este un spatiuocrotitor, in care eroul simte ca-si poate dezvalui gandurile, temerile, dar se si poate forma: "afost marele noroc al adolescentei si tineretii mele, ca am putut locui doisprezece ani acolo,ca, mai ales, am putut locui ultimii cinci-sase ani singur."Ca si Ion Creanga, Mircea Eliade caricaturizeaza absurditatea si nonsensul, toceala,memorabil fiind, in acest sens, capitolul intitulat Bacalaureatul (pag.206).Primul volum, scris de un adolescent, foloseste procedee ale prozei moderne, permitecititorilor o lectura deschisa. Perioada evocata este contemporana adolescentei lui MirceaEliade, aici imaginea adolescentului cu trairile si spaimele lui este mai apropiata de realitate,pe cand volumul al doilea se apropie mai mult de adevarata literatura de fictiune.Primul volum fascineaza prin bogatia informatiilor despre epoca de formare aviitorului scriitor, prin adaptarile stilistice in functie de necesitatea fiecarui capitol. Suntevocate lecturile adolescentei, impresiile produse personajului-narator. Capitolul Drumulcatre mine insumi (p. 158) dezvaluie nelinistile si contradictiile a oricarui adolescent, darcontureaza si inceputurile viitoarei personalitati, cu o disciplina ferma in munca, incercand sasiinvinga propriile slabiciuni.Un alt capitol memorabil, Papini, eu si lumea (p. 183) dezvaluie efortul tanarului carea invatat singur italiana pentru a-l citi in original pe Giovanni Papini si engleza ca sa si-l"asimileze" pe Frazer. Acum isi da seama ca apartine unei categorii care il scoate dinanonimat. Modelul sau este si modelul altora, trairile sale sunt trairile spiritelor dominate deaceleasi idealuri si marcate de aceleasi slabiciuni: "L-am urat si l-am iubit o dupa-amiazaintreaga. L-am urat pentru ca el a cuvantat lumii ceea ce voiam sa cuvant eu. Si l-am iubitpentru ca mi-a scris viata... Adolescenta chinuita de miopie si de obsesii cerebrale, roasa denebunesti ambitii, biciuita de neputinta, consumata in plans..."Lumea adolescentei se contureaza dintr-o galerie de portrete: "Romanul meu va fi unroman cu eroi ciudati. Sufletele lor nu vor fi liniare." Robert, Dinu, Marcu sau Fanica vorcapata viata in paginile romanului prin descriere si analiza, prin dialog si naratiune (Gloria luiRobert, p. 66).Mircea, eroul-narator, transfigurare a autorului, este eroul central al romanului.Adolescentul miop este metafora adolescentei, miopia generatoare de complexe devine, inpaginile romanului, o stare de spirit, o modalitate inedita de apropiere de lucruri si deintelegere de sine. Mircea, asemenea oricarui adolescent, duce o lupta permanenta cu sine,traieste sentimente contradictorii, de iubire si de ura. Eroul gaseste un refugiu in lectura, careii dezvaluie atat bogatii spirituale, cat si modele demne de urmat. Matematica il invata luptacu limita si elanul fixarii unui ideal. Dragostea ii permite stari confuze sau exaltate,dezamagiri, iar teatrul ii ofera adolescentului posibilitatea purtarii unei masti, din spatelecareia poate sa-i analizeze mai bine pe ceilalti si, totodata, poate sa-si alcatuiasca propriulmodel.Modelul adolescentului miop este modelul tensionarii si al vointei, el sintetizeazasensibilitatea si darzenia sufletului care se cauta.2.2.4. La Medeleni de Ionel TeodoreanuTemele predilecte ale lui Ionel Teodoreanu, autorul trilogiei La Medeleni (Hotarulnestatornic, Drumuri, intre vanturi), sunt : "voluptatile si melancoliile cresterii, inocenteicarnale, tulburarile ivirii unei vieti sufletesti mai complexe, in general, faze de nelamurit fizicsi psihic" (G.Calinescu - Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Bucuresti,Editura Minerva, 1982, p.751).inca de la debutul in 1923 cu volumul Ulita copilariei, Ionel Teodoreanu isi afirmatalentul, preferinta pentru "varsta de aur", a puritatii si a spontaneitatii. Cele 14 naratiuni carecompun aceste volum pot fi considerate scurte poeme in proza care, prin motivul intoarcerii intimp, prin rememorarea clipelor fermecate de altadata, au ca pretext "o umila si nestiuta ulitade margine de targ".Procedeul artistic folosit de autor este personificarea: ulita il asteapta la poarta pefratele cel mai mic, la venirea acestuia pe lume; apoi "il privea induiosata pe sub poarta,facandu-i semne cu portita: il chema la ea"; de Craciun, i-l aducea din cer pe darnicul MosCraciun, tot ulita "il invatase sa priveasca primavara. Stia ca e o duminica a pamantului si caflorile pomilor sunt dragalase ca surasul unui copilas din leagan". Seria rememorarilor estecontinuata de narator, ulita fiind martorul existentei copilului, adolescentului, apoi a erouluimort in lupta. Luand ca pretext "ulita copilariei", Ionel Teodoreanu evoca, ingenios, etapesemnificative din viata omului.prima cunostinta cu Medelenii lui Ionel Teodoreanu se produce o data cu lecturanaratiunii Vacanta cea mare din Ulita copilariei:"Auzi tu ce plin de involt suna: Medeleni!?Te-ntrebi: E numele firesc al unui clopot florentin? Al unui sipot de munte? Al uneicantilene?...in amurg, cand se intorc cirezile de la pasune, talangile destrama un vaierplangator, prin care lamuresc, silaba cu silaba: Medeleni...Medeleni...Si-mi pare ca ascult inglasurile acestea clopotele deniilor pagane, prin care ogoarele, padurile si apele jelesc penimfa sau zeita Medeleni..."Astfel Medeleni este un spatiu situat la hotarul dintre realitatea obiectiva si idealizarearomantic-pastorala a acesteia, devine - in trilogia La Medeleni - un spatiu sacru, al copilarieisi adolescentei, un adevarat microcosmos. Actiunea celor trei romane se petrece in acelasispatiu (mosia Medeleni) in timpul vacantelor mari (a copilariei, adolescentei si a primeitinereti), creandu-se astfel un cadru spatial si temporal adecvat evocarii, Medelenii devenindlocul ideal unde Olguta, Danut si Monica isi pot releva pe deplin personalitatea. Autorulprecizeaza, prin intermediul lui Danut, eroul care ne transpune intr-o lume a imaginatieibogate, o lume mitologizanta, creata de lecturile varstei copilariei:"Eroii sa se joace mereu. Sa fie intr-o continua recreatie. Sa nu-i amestece in nici odrama a parintilor sau a altor persoane mari. Nici o tragedie matura sa nu le impuie gesturide liliputani actori. Sa-i vada lectorul mereu jucandu-se - profesionisti ai capriciului -, intr-ovacanta ca toate vacantele copilariei, normala prin tot. Din cand in cand numai viata, caretreptat se aduna in jurul lor, sa fie vizibila prin ceva. Atunci acea simpla prezenta a vietii saarate sfasietoarea vremelnicie a copilariei - care sa capete prin aceasta o umbra de moarte -si exactele ei dimensiuni de satulet la poalele unui vulcan."in timp ce Danut e un romantic, sora lui, Olguta, este o realista, cu o luciditate de unfarmec aparte, dornica de a-si manifesta independenta. intre cei doi frati, atat de deosebititemperamental, Monica realizeaza o adevarata punte de legatura, ea este cea care echilibreazasi fixeaza linia de intalnire si de confruntare a celor doi frati. "in alta ordine de idei, trebuiespus ca, in timp ce Danut este proiectia in fictiune romanesca a insasi personalitatii spiritualea autorului, Monica exprima cel mai pregnant fondul intim al eticii propriei opere teodoriene,in implicatiile ei superior si organic moraliste", observa criticul Nicolae Ciobanu in prefatavolumului I al trilogiei La Medeleni, Bucuresti, Editura Cartea romaneasca, 1985, p.22.Volumul I al trilogiei, Hotarul nestatornic, sta sub semnul jocului, vazut ca expresie asetei de cunoastere, care angreneaza in mrejele sale atat copiii, cat si adultii, acestia devenindsi ei copii, astfel G.Ibraileanu vedea in domnul Deleanu: "tatal camarad, frate mai mare algutei si pana la un punct copilul ei". Finalul volumului I sugereaza, in fond, parasireajocului, adica iesirea din copilarie:- Pentru Danut momentul iesirii din copilarie este similar cu disparitia lumii de basm incare se refugia pana atunci: "Acolo (in casa de la Medeleni, n.n.) incepeau povestilecu Statu-Palma-Barba-Cot, cu Prichindel...Acolo faurise Danut o lume marunta, cuoameni mici ca literele, cu animale de statura majusculelor si casute niciodata maimari decat o carte de povesti, sa incapa in ele numai basme. Danut nu mai era urias- dar ce urias cumsecade!... l-au gonit. Ce inalt era cerul! Ce mare pamantul! Porniinainte spre livada... Ce se intamplase in turbinca lui Ivan? Ce vant vestejise,scuturase imparatii, Feti-Frumosii si povestile? Turbinca lui Ivan era goala? Danutmergea singur. Nimeni nu-l mai insotea. Ostile care intotdeauna veneau in urma luiDanut, sau il asteptau inainte, - pierisera. Pustiu inainte, pustiu in urma! Din casa-lizgonisera, inainte-l astepta scoala... Turbinca lui Ivan era goala si era grea fiindcain ea intrase durerea din viata in locul celei de basm, cu duioasa apasare de moartea toamnei de paduri."- Olguta incearca permanent sa depaseasca conditia propriei varste:" - Nu mai pot! - gemu Olguta combativa. M-am umflat. Mama, draga, fa-mi simie o cafea.- Ia, ma rog.- Te rog, mama.- Cafeaua nu-i pentru copii.- De ce?- Fiindca enerveaza.- Atunci tu de ce bei?- ...Fiindca ajuta la digestie.- Si eu n-am digestie?- Ai si fara cafea.- Si tu ai nervi si fara cafea, mama draga, sopti gales Olguta."De aceea un moment semnificativ in evolutia personajului il constituie infruntareadestinului, reprezentat simbolic prin uciderea broastei din helesteul mosiei de laMedeleni. Eroina iese invingatoare, dar eliberarea de blestem este momentana, caciOlguta va reedita sfarsitul ciudatei sale strabunice, Fita Elencu (vezi vol.III)- Pentru Monica jocul are cai proprii de manifestare; fire contemplativa, jocul Monicaieste jocul nevinovat al tulburarilor erotice, ea iese din varsta copilariei, abandonandu-se "suferintelor" pentru Danut. Cand acesta pleaca la scoala, Monica ii ascunde inbagaje papusa ei preferata, atasand un bilet ce contine prima ei declaratie de dragoste:"Monica il iubeste pe Danut din toata inima...".2.3. Romane reprezentative din literatura universala2.3.1. Romanul Singur pe lume de Hector Malot este consacrat copiilor, autorulorientandu-se spre cerintele tinerilor cititori, tinand seama de interesele si inclinatiile lor.Romanul, aparut in 1878, aduce in prim plan destinul unui copil gasit si dorinta acestuia de ase include intr-o familie. Motivul dominant al romanului este motivul singuratatii. Eroulnarator,Rmi, isi retraieste copilaria. Alaturi de Rmi, cititorul-copil strabate sute dekilometri pe drumurile Frantei, va intalni oameni buni si rai, va trai o seama de bucurii si deamaraciuni.Rmi este un copil gasit, insingurat, intr-o vesnica asteptare si, apoi, cautare a familiei,a prietenilor. Lunga insingurare a eroului este intrerupta de intermezzo-uri de un deosebitlirism (putem aminti momentele traite alaturi de Vitalis, calatoria pe vasul "Lebada", prieteniacu Mattia).Romanul este structurat in doua parti, partea I, cu 21 de capitole, evoca momente dincopilaria lui Rmi, partea a II-a, 23 de capitole, prezinta experiente de viata ale lui Rmi, decele mai multe ori intamplari dramatice, dar care contribuie la formarea personalitatii erouluinarator,ceea ce confera cartii caracteristicile unui Bildungsroman.Hector Malot atenueaza asprimile vietii personajului sau, odiseea copilariei lui Rmise incheie cu happy-end."Au trecut anii - multi, dar scurti, caci au fost plini numai de zile bune si fericite.Locuiesc in Anglia, in casa parintilor mei.Copilul nimanui, copilul gasit si azvarlit de acolo-acolo in voia soartei, fara o licarirede speranta care sa-l calauzeasca in valtoarea vietii, fara un acoperis sub care sa seadaposteasca, are azi o mama si un frate pe care-i iubeste si care il iubesc.Sarmanul hoinar, care in copilarie a petrecut atatea nopti prin grajduri, prin suri saula margine de padure, sub lumina stelelor, este acum in casa lui si a parintilor lui".Hector Malot abordeaza in acest roman teme, cum ar fi: raporturile dintre generatii,alegerea drumului in viata, fericirea si sentimentul datoriei, unitatea dintre vorba si fapta,reflectand cerintele si interesele vitale ale omului.Exercitiu de aprofundare1. Descrieti viata sociala a Frantei din mijlocul secolului al XIX-lea, asa cum seoglindeste in romanul Singur pe lume de Hector Malot.2.Comparati drumul initiatic al lui Rmi cu drumul lui Nica, din romanul lui IonCreanga.2.3.2. Romanul Print si cersetor de Mark Twain apare in preajma Craciunului anului1881, surprinzand evenimente din sangerosul secol al XVI-lea, de la sfarsitul domniei tiranicea regelui Henric al VIII-lea. Istoria regilor Angliei este un subiect atractiv pentru cititorulamerican, iar scriitorul a inserat in paginile cartii experientele personale, proclamandu-sideschis convingerile democratice.Print si cersetor surprinde momente din evolutia (spirituala) a doi baieti nascuti inacelasi timp, in locuri diferite, avand ranguri diferite:"in stravechea cetate a Londrei, intr-o zi de toamna ca toate celelalte, din al doileapatrar al celui de-al saisprezecelea veac, a venit pe lume un baietas, intr-o familie saraca -pe nume Canty - care nu-i dorise nasterea.in aceeasi zi s-a nascut alt copil englez, al unei familii bogate - pe nume Tudor - caredorea din tot sufletul venirea lui pe lume. intreaga Anglie dorea acest lucru."Cei doi copii semanau leit unul cu celalalt, aceasta asemanare va declansa conflictulromanului si va fi generatoarea intregului parcurs epic. Fiecare dintre cei doi se simte atras delumea celuilalt: Tom "se ducea in zdrente sa cerseasca vreo cativa gologani, sa roada o biatacoaja de paine, sa-si primeasca tainul de scatoalce si sudalmi si apoi sa se tranteasca pemaldarul de paie puturoase, spre a-si lua de la capat desarta-i maretie, in vis [...], tot citind sivisand intruna la viata printilor, Tom fu atat de puternic inraurit, incat - fara sa-si dea seama -incepu sa faca pe printul"; iar printul Eduard, ascultand relatarile lui Tom despre CurteaGunoaielor si evenimentele petrecute acolo, exclama: "Ar pretui cat regatul tatalui meu, sa mabucur de toate acestea macar o data".inca de la inceputul romanului, autorul isi dezvaluie intentia de a construi o operabazata pe evidentierea contradictiilor intre cele doua lumi, simbolizate prin Palatul Regal siCurtea Gunoaielor; actiunea se desfasoara pe doua planuri, iar cei doi eroi sunt mereuconfruntati cu probe care le pun la incercare indrazneala, puterea de intelegere, cunostintele,aducand in prim plan o lume pestrita, cu personaje secundare memorabile: John Canty - tatallui Tom, bunica lui, parintele Andrew; regele, lordul St.John, contele Hertford, lady JaneGray.Structurarea pe doua planuri, personajele catalogate in personaje angelice si personajedemonice evidentiaza caracterul romantic al romanului, incercarea de a infatisa lupta dintrebine si rau, dintre adevar si minciuna, pentru care nu exista cale de mijloc. Acestecaracteristici fac din romanul Print si cersetor unul din romanele reprezentative ale literaturiipentru copii. Desi amestecati in medii nepotrivite, cei doi baieti isi pastreaza nealterateinsusirile dobandite, iar cinstea si spiritul de dreptate al fiecaruia va duce, pana la urma, lafinalul asteptat si cuvenit - repunerea in drepturi a fiecaruia. Astfel, echilibrul existential,intrerupt o data cu schimbarea hainelor, va fi restabilit, iar lucrurile reintra pe fagasul lor,bineinteles cu indreptarile ce se cuvin si care sunt facute, de aceasta data, in deplinacunostinta de cauza.Alternarea celor doua planuri, de-a lungul celor 34 de capitole, mentin vie atentiacititorului, facandu-l coparticipant la evenimentele relatate. Cunoastem mai intai situatiamateriala dificila in care traieste Tom, batut de tata si bunica, incurajat de mama si de celedoua surori. Singurul binevoitor al lui Tom este parintele Andrew care il invata sa citeasca, ilintroduce in lumea minunata a povestilor si basmelor. Imaginatia bogata a copilului il ajuta sase refugieze intr-o lume a visului, o lume cu printi si printese in care el este conducatorul. Asacreste pana la zece ani, intre adevarul crud si lumea iluzorie pe care si-a creat-o, crezand - infelul lui - ca soarta ii este favorabila.intr-o zi, ajungand in preajma palatului Westminster, spera sa-l zareasca pe print, iardorinta lui se implineste, printul chiar poruncindu-le strajerilor sa-l lase inauntru.Micul print Eduard il poarta pe Tom prin salile palatului, ii da de mancare, iar lucrurilenoi pe care le aude printul il determina sa-l convinga pe Tom sa-si schimbe hainele.in fata oglinzii, unul in hainele celuilalt, isi dau seama de asemanarea totala (lainfatisare si la voce), iar printul, uitand de hainele pe care le poarta, poruncindu-i lui Tom saramana in sala, se indreapta spre strajerul care l-a agresat pe acesta.Strajerii, crezand ca este cersetorul, il scot din palat, in mijlocul multimii pestrite, iarprintul de-abia acum isi da seama ca, prin schimbarea hainelor, cei doi baieti si-au schimbat sisoarta. in noua lor lume sunt priviti ciudat, toti crezand ca printul Eduard / cersetorul Tom auinnebunit, caci nici unul nu are cum sa se integreze in noul univers, necunoscandu-i regulile simecanismele.Aceasta inversare de roluri ofera scriitorului posibilitatea de a infatisa dedesubturileregalitatii engleze, dar si legile crude, violente, care domina in lumea nevoiasilor. Moartearegelui il indurereaza pe bietul Eduard, dar e constient ca acum el este regele si trebuie sa secomporte ca atare. Singura raza de lumina in existenta printului cersetor este soldatul MilesHendon, care il ocroteste pe baiat, ii poarta de grija, acceptandu-i "ciudateniile", numindu-lregele sau.Dupa moartea regelui Henric al VIII-lea, falsul print mostenitor declara ca in Anglia"din ziua de astazi legea craiasca va fi induratoare, si nicicand nu va mai fi sangeroasa".Eduard se pierde iar in lumea raufacatorilor, dar Hendon, indragindu-l, pleaca incautarea lui; Eduard trece prin experiente diferite, dar care il pregatesc pentru domnie,romanul dobandindu-si, astfel, valoarea de Bildungsroman.Dezamagirile se tin lant, chiar dupa ce Hendon isi regaseste regele, cei doi nu se potbucura de primire ospitaliera in Hendon Hall, caci vicleanul Hugh, fratele lui Miles, a luat instapanire intreaga mostenire, nerecunoscandu-si fratele, intemnitandu-l si apoi umilindu-l infata multimii. Alaturi de Miles Hendon, suporta greutatile inchisorii si Eduard, care exclama:"Lumea-i rau alcatuita, s-ar cuveni ca regii sa mearga cand si cand la scoala legilor de eiintocmite si astfel sa invete ce-i indurarea".intre timp, Tom se invata cu obiceiurile regale, mai are din cand in cand mustrari deconstiinta, gandindu-se la soarta regelui de drept.Adevarul iese la iveala in timpul ceremonialului incoronarii regelui Angliei, printul inhaine de cersetor raspunde corect la toate intrebarile lordului protector, iar proba suprema -prezentarea Marelui Sigiliu - o trece cu ajutorul lui Tom, amandoi baietii demonstrand cinsteafiecaruia si ajutand la restabilirea adevarului.Miles Hendon primeste onorurile cuvenite, devenind conte de Kent si fiind singurulcare avea voie sa se aseze in prezenta regelui - drept castigat in timpul ratacirilor lui Eduardin afara palatului.Ca in majoritatea operelor literare de la sfarsitul secolului al XIX-lea, naratorulomniscient ofera cititorului toate informatiile despre personajele romanului: cei rai isi capatapedeapsa, iar cei buni si cinstiti sunt rasplatiti pentru meritele lor.Print si cersetor este un roman inedit in creatia lui Mark Twain, cunoscut si apreciatin America mai ales pentru paginile inchinate intamplarilor palpitante prin care trec eroii TomSawyer si Huckleberry Finn, surprinzand psihologia copilului american din secolul al XIXlea.3. Romanul de aventura si calatorie3.1. Specificul romanului de aventura si calatorieCalatoria si aventura au atras intotdeauna omul, fascinand spiritul acestuia. Explorandtinuturi necunoscute sau imaginare, omul traieste prin calatorie experienta cunoasterii altorlumi si chiar asumarea propriei identitati.Calatoria este o tema ce traverseaza literatura de la inceputurile ei pana in prezent,fiind valorificata, atat de literatura culta, cat si de cea populara, pentru complexitateamotivelor ce le implica, pentru simbolistica bogata si aria de semnificatii. Ea se poate definica experienta existentiala, dezvaluindu-i omului frumusetea spatiului terestru, pe de o parte, sinemarginirea cosmica, pe de alta parte; totodata, calatoria inseamna initiere, se poatetransforma intr-un traseu spiritual (v. Singur pe lume de Hector Malot), dar poate insemna sicunoastere, aventura, risc, dorinta de nou, schimbare.De multe ori, calatoria joaca rolul unui pretext narativ, oferindu-i scriitoruluiposibilitatea de a imagina in textul literar lumi necunoscute, personaje inedite, aventurispectaculoase. Calatoria capata in constiinta umana numeroase valori, fiind realizata fie dinsetea de aventura, fie din dorinta de a-si satisface dorul de explorare si initiere. De obicei,calatoria se efectueaza in dublu sens: un drum intr-un decor specific, peripetii neasteptate, cupersonaje ce traiesc un anumit tip de experienta, dar si o aventura interioara, o devenirespirituala ce este generata de calatoria propriu-zisa. Astfel, calatoria simbolizeaza nu numaicunoasterea unui nou spatiu, ci si o descoperire interioara, o evolutie spirituala.Marian Popa arata in Calatoriile epocii romantice ca "fiecare epoca istorica sauliterara, fara sa descopere, de fapt, calatoria, isi asuma un mod propriu de a se deplasa, inspatiu, in timp, intr-un univers exterior sau in unul interior, in sens informativ sauimaginativ".Epopeea lui Ghilgames prezinta suferintele si faptele de vitejie ale lui Ghilgames,regele Urukului. Desi semizeu, eroul este inspaimantat de gandul mortii, sufletul sau este introframantata cautare a nemuririi. Erou tragic, Ghilgames traieste drama neputintei de ainvinge moartea. El porneste intr-o calatorie a cautarii nemuririi, asemenea lui Fat-Frumos dinbasmul romanesc Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, calatorie sortita esecului,eroii traind tragedia idealului in veci neatins.Cele doua epopei atribuie lui Homer, Iliada si Odiseea, adancesc semnificatiileaventurii si calatoriei; simbolic, Odiseea este poemul pacii interioare regasite, al echilibruluiexistential restabilit, iar la nivel narativ - o aventura cu un adanc continut mitic si legendar.in literatura Evului Mediu, aventura este vazuta ca o modalitate de testare a curajuluisi a barbatiei, de castigare si de dovedire a iubirii, mai ales in romanele cavaleresti. Idealulcavaleresc presupune vitejie, simt al onoarei, curaj, cultul femeii (doamnei), scopuri marete.Acestui ideal ii corespund cavalerii Mesei Rotunde, ecouri ale cavaleresti medievale intalnimin Divina Commedia lui Dante Alighieri si in opera lui Miguel de Cervantes, Don Quijote.in iluminism, calatoria in spatii necunoscute devine un pretext pentru satirizareamoravurilor societatii; prin intermediul ochiului obiectiv al "strainului", motiv literarconsacrat de Montesquieu in Scrisorile persane, Jonathan Swift in Calatoriile lui Gulliversatirizeaza societatea contemporana sub aparenta unei calatorii in lumi exotice, fantastice.in romantism principiul calatoriei este curiozitatea, avand drept trasaturi: plecareaprecipitata, motivatia misterioasa, schimbarea identitatii, gustul pentru neprevazut siprovizorat, lipsa unui itinerar, pasiunea observarii peisajului. De romantism se leaga simotivul calatoriei fantastice (v. Sarmanul Dionis de Mihai Eminescu).Secolul al XX-lea aduce cu sine modernizarea si nuantarea discursului epic, acumcapata amploare romanul istoric (Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu) si romanul exotic, darcare valorifica tehnica jurnalului si a reportajului (Maitreyi de Mircea Eliade).Literatura de aventuri ocupa un spatiu epic larg, in care evolueaza, sub semnulineditului, personaje dinamice care se definesc pe masura ce participa la actiune. Acest tip deliteratura cunoaste o adevarata evolutie istorica: de la povestirea de calatorie din Odiseea luiHomer la utopia satirica a lui Jonathan Swift (Calatoriile lui Guliver) sau la utopia etica sicivilizatoare a lui Daniel Defoe (Robinson Crusoe), de la eroii aventurieri ai iluminismului, laromanele de capa si spada ale lui AL.Dumas si pana la eroii adolescentini care se maturizeazaprin aventura, ai lui Charles Dickens, Mihail Sadoveanu, Jules Verne, Constantin Chirita.in prima acceptie a termenului de "literatura de aventuri" se accentueaza:- realismul fictional al genului,- regia aventurii,- dinamismul actiunii si personajelor.Pe masura evolutiei istorice a conceptului de literatura de aventuri apare ideea ipotezeide spatiu necunoscut si de tensiune a cunoasterii. Literatura de aventuri exprima un grad inaltde cunostinta etica, reprezentativa pentru o anumita epoca, de aici modelul de erou pe carecititorul il poate urma interiorizand anumite trasaturi specifice: curaj, libertate de miscare,generozitate, perseverenta in urmarirea unui deal, loialitate, inteligenta, spirit practic. Eroulcompenseaza si cultiva dorinta de evadare si nevoia de actiune a cititorului, specifice mai alesperioadei preadolescentine.Spatiul epic are atributele realului, ale accesibilului (tari locuri cunoscute, zonemuntoase, cai maritime sau fluviale), dar ineditul apare acolo unde, aproape de locurileexplorate, mai exista mister si necunoscut:- insula pustie la Daniel Defoe- Mississippi la Mark Twain- Pestera Neagra la Constantin ChiritaAceasta lume posibil reala a aventurii poate avea alternative, convertibile indimensiuni umane:- spatiul selenar la Eminescu si Jules Verne- asteroidul la Antoine de Saint-Exupry- "tara minunilor" la Lewis Carroll- "dumbrava minunata" la Mihail SadoveanuScriitorul devine un reporter activ care inregistreaza itinerarul, perspectivele descrierii,detaliile semnificative (scriitor omniscient), iar cititorul intra in contact direct cu relatiileexplorate de personaje in care descifreaza un peisaj real, un climat caracteristic, de obiceiuri sitraditii, valori, idei, trairi.Dorinta omului de a-si infrunta destinul este satisfacuta si prin curiozitatea parasiriimediului obisnuit si explorarea unor lumi noi, necunoscute inca. in cazul unor mari calatori,cum ar fi Marco Polo, Vasco da Gama, Cristofor Columb sau Amerigo Vespucci aventura sicalatoria coincid. Jules Verne are darul de a realiza "o opera enciclopedica de popularizarestiintifica" (Ion Hobana), intitulata Istoria marilor descoperiri, in care, prin prezentareaexploratorilor, ne indeamna sa pornim la descoperirea universului:"Acordand importanta cuvenita marilor personalitati, el intelege ca descoperireapamantului constituie totusi rodul unui urias efort colectiv, in care ispravile de mai micaanvergura pregatesc in mod necesar exploziile spectaculoase de genul celei legate de numelelui Columb" (Ion Hobana, Cuvant inainte la Verne, Jules - Istoria marilor descoperiri,Bucuresti, Editura Ion Creanga, 1994, p.11).Calatorul roman despre care povesteste Ion Neculce in O sama de cuvinte este"Neculai Milescu Spatariul, de la Vaslui de mosia lui, pre invatat si carturar", un boier romancare a jucat un rol decisiv la curtea tarului Alexei Mihailovici al Rusiei. Chitai (China), taravizitata de Milescu, era pe vremea aceea ca o tara fabuloasa, datorita lipsei de informatie simijloacelor de comunicare insuficiente. Proza de calatorie este continuata in literatura romanade Ion Ghica, Gr. Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, IoanGrigorescu.Tema de verificareDistingeti in povestirea Balta-Alba de Vasile Alecsandri aspectele socialeironizate cu ajutorul motivului literar al "calatorului strain".3.2. Romane reprezentative din literatura romanain romanele de aventura si calatorie, timpul epic este adesea segmentat de timpulrememorarii, scriitorii transfera deseori aventura ca fictiune intr-un posibil uman, folosindtimpul narativ anticipativ. Posibilul autentic este sugerat si prin consemnarea unor date,transcrierea unor documente, scrisori, acte (v. Toate panzele sus! de Radu Tudoran).Personajele dobandesc functii exponentiale: antropologice, etnice, sociale,profesionale, comportamentale, caracteriale. Eroul principal acumuleaza si probeaza trasaturipozitive, slabiciunile sale sunt admisibile in ordinea etica. Uneori autorii transfera aventuracunoasterii din lumea umana in lumea adiacenta vie a ecosistemului nostru: Colt Alb de JackLondon, Fram, ursul polar de Cezar Petrescu.3.2.1. Romanul lui Cezar Petrescu, Fram, ursul polar a aparut in 1933, fiindconsiderat de autor - intr-un interviu din 1936 - o scriere destinata copiilor:"Pe urma am scris carti pentru copii, m-am gandit la sufletul lor, care era doritor de opoveste duioasa cu animale. Am tiparit Fram, ursul polar, care nu poate vietui nici in circ sinici la locul lui de nastere, de unde a fost dezradacinat. E o poveste cam trista, dar e scrisatotusi pentru copii; si-i izvorata dintr-un sentiment de duioasa mila pentru un pui de ursintalnit la o menajerie."Cele saisprezece capitole ale romanului poarta cate un titlu semnificativ, infatisandpovestea impresionanta a puiului de urs, infatisata pe doua planuri - al prezentului si alrememorarii.Tema de verificareExplicati rolul rememorarilor in Fram, ursul polar de Cezar PetrescuPersonaj central al cartii lui Cezar Petrescu, Fram este simbol al dezradacinarii, alcelui care se rupe de pamantul natal, de copilarie. Pentru Fram intoarcerea in lumea reala, azapezii vesnice, nu mai este posibila, caci el a privit ca reala o alta lume, iluzorie, cea acircului. Finalul deschis al romanului ofera copiilor sansa de a privi soarta lui Fram dinperspectiva optimista, specifica varstei lor.3.2.2. Toate panzele sus! (1954) de Radu Tudoran este o descriere a unei calatoriifacute sub semnul prieteniei si al dorintei de cunoastere. Personajul principal Anton Lupantraieste o adevarata aventura, strabatand cu goeleta "Speranta" Marea Neagra, Marea Egee,Mediterana, Marea Rosie, Atlanticul, ajungand la tarmurile Patagoniei si ale Tarii de Foc,calatorie intreprinsa din dorinta de a-si regasi prietenul, Pierre Vaillant. Tovarasii lui de drum(membrii echipajului) sunt: Gherasim, Ieremia, Ismail, Mihu si Adnana, sirianca salvata deAnton Lupan.Romanul este structurat in patru parti (La poarta Levantului, Ultima sirena, Cruceasudului si Alcalufii) si treizeci si patru de capitole, apropiindu-se de specificul basmului prininfatisarea luptei dintre bine si rau, dreptate si nedreptate. Apropierea de basm se poatedescoperi si prin descrierea locurilor exotice, misterioase prin care trec eroii, solutiile iesitedin comun prin care personajele reusesc sa scape din situatii critice.Este, totodata, un roman educativ, cititorul parcurgand, alaturi de eroii romanului,mari si continente, cunoscand locuri pitoresti, oameni diversi, afland tehnici de construire avapoarelor etc. Romanul are un final deschis, calatoria fiind pretextul epic, Radu Tudoranoferindu-i cititorului sansa de a "participa" la peregrinarile echipajului: "si astazi existaundeva echipajul Sperantei, asteptand sa ridice ancora".Tema de verificareEvidentiati trasaturile de caracter ale lui Anton Lupan, protagonistul romanuluiToate panzele sus! de Radu Tudoran.3.2.3. Romanul lui Constantin Chirita, Ciresarii, aduce in prim plan personajulcolectiv, grupul ciresarilor, surprinzand psihologia preadolescentilor, usurinta cu care trec dela "curiozitate si indrazneala la risc si placerea aventurii" (Vistian Goia, Literatura pentrucopii si tineret, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003).Ciresarii este un roman de aventura, compus din cinci volume, scrise intre 1956-1968:I. Teroarea neagra / Cavalerii Florii de ciresII. Castelul fetei in albIII. Roata noroculuiIV. Teroarea albaV. Drum bun, ciresari!Volumul I este considerat cel mai reusit si apropiat de scolarii mici. Sase elevi dinclasa a VIII-a - Victor, Dan, Ionel, Ursu, Maria, Lucia - se hotarasc sa exploreze PesteraNeagra din imprejurimile orasului de provincie in care locuiesc. Toti stau in cartierulCiresului - de aici provine numele generic al grupului "ciresarii". Pregatirile celor sase sunturmarite de Tic, fratele Mariei, dar si de doi baieti rivali - Pompilica si Sergiu. Mos Timofte,portarul scolii, il convinge pe inginerul Florescu, fost elev al scolii si tatal lui Tic si al Mariei,sa-l lase pe Tic sa participe la expeditie.Peripetiile prin care trec cei sapte ciresari maresc tensiunea, harta pe care au procuratose dovedeste incompleta, Tic gaseste intr-o firida o cutie pe care o credea "fermecata", defapt, era un aparat TFF, apartinand unui spion periculos.Ca orice roman de aventuri pentru copii, tinerii sunt salvati, spionii descoperiti detineri sunt predati autoritatilor, iar expeditia se incheie cu happy-end.Astfel, romanul devine o lectura captivanta, prin peripetiile relatate si prinveridicitatea caracterelor:- Ursu se distinge prin modestie, tarie morala si robustete fizica;- Ionel - seful expeditiei - acasa este un alintat, la scoala, orgolios, superficial - eleste preadolescentul schimbator;- Lucia - impulsiva, autoritara, dar priceputa in probleme tehnice;- Maria - inteligenta, intransigenta, duioasa;- Victor - serios, calculat, masurat in purtari, gandeste matur, dovedeste perseverenta,fiind adevaratul conducator al ciresarilor;- Dan este dedicat grupului, fiind un prieten adevarat;- Tic aspira sa apartina grupului ciresarilor, el este indraznet, traieste intr-o lume afanteziei.Aventura traita apropie si mai mult grupul ciresarilor, dezvolta spiritul de echipa,constiinta apartenentei la grup, contribuie la cultivarea prieteniei adevarate, a respectuluireciproc.Tema de verificareSelectati si comentati un fragment care ar putea fi studiat de elevii dinclasa a IV-a.3.3. Romane reprezentative din literatura universalaDaniel Defoe (1660-1731) publica in 1719, la Londra, vestitul sau roman Viata sinemaipomenitele aventuri ale lui Robinson Crusoe, considerat de Jean Jacques Rousseau unexcelent "tratat de educatie", iar de savantii lumii o interesanta si instructiva carte pentru copiisi tineret. Prima traducere romaneasca dateaza din 1835. Defoe scrie doua continuari -Celelalte aventuri ale lui Robinson Crusoe si Cugetari serioase din timpul vietii si auimitoarelor aventuri ale lui Robinson Crusoe -, dar care nu vor cunoaste succesul primeicarti, neatingand nivelul artistic al acesteia.Traind intr-o epoca a calatoriilor, pe vremea cand Anglia stapanea marile si oceanele,Daniel Defoe a calatorit prin Spania, Italia, Germania si Franta, a cunoscut cele mai noidescoperiri, astfel romanul sau se bazeaza atat pe realitatile timpului, cat si pe bogataimaginatie a creatorului sau.Faptul real care sta la baza crearii romanului este aventura marinarului scotianAlexander Selkirk, abandonat, in 1705, pe insula Juan Fernandez, in largul Oceanului Pacific,departe de coastele Americii de Sud. Este salvat in 1709 de capitanul Rogers, un navigatorcurajos, pornit intr-o calatorie in jurul lumii.Defoe realizeaza un roman care va cunoaste celebritatea prin subiectul tratat: o corabienaufragiaza in apropierea coastelor Americii, piere intreg echipajul cu exceptia unui marinar,Robinson Crusoe, pe care soarta-l osandeste sa traiasca singur timp de 28 de ani, pe o insulaoarecare (Insula Deznadejdii / Singuratatii), departe de tarmul continentului si de drumurilemarinarilor, demonstrand ca omul intreprinzator stie sa stapaneasca natura, s-o foloseasca inpropriul interes, supravietuind in conditii vitrege.Cartea, compusa din douazeci de capitole - secvente narative inchegate -, scrisa lapersoana I confera intamplarilor o nota de autenticitate, are caracterul unor relatari decalatorie, putand fi incadrata in mai multe categorii: roman de aventura, roman cu caracterautobiografic, roman social.Desi nascut si crescut intr-o familie instarita, fara a avea grija zilei de maine, tanarulRobinson se simte atras de mirajul marilor si al oceanelor si intreprinde, la numai 19 ani,prima sa calatorie. Corabia naufragiaza, tanarul scapa cu viata, dar esecul nu-l descurajeaza,impreuna cu un capitan de corabie calatoreste in Guineea, devenind un bun marinar si ungustor priceput. intr-o alta calatorie, langa Insulele Canare, Robinson este luat rob de nistepirati, reuseste sa se salveze si de aceasta data. Ajuns in Brazilia, devine un plantator cuvenituri considerabile, dar dorinta de calatorie invinge si de aceasta data. Pleaca intr-ocalatorie spre Guineea, pentru a cumpara sclavi pentru plantatorii din Brazilia. O furtunaputernica scufunda corabia, fiind singurul ei supravietuitor, ajunge pe o insula pustie dinpreajma Antilelor Mici.Pe aceasta insula ramane douazeci si opt de ani, incercand, pas cu pas, sa invingadificultatile unui mediu ostil, pustiu; incepe in primul rand un proces de "imblanzire" alocului - isi construieste o casa in stanca, ajutandu-se de uneltele aduse de pe epava corabiei,apoi planteaza o padurice in fata casei, cultiva orez, vaneaza si domesticeste animale. Pringrija lui Robinson, insula devine treptat un loc primitor, in care eroul nu mai simte atat de acutapasarea singuratatii.Patrunzand in inima insulei, Robinson descopera ca aceasta devine din cand in candlocul ospetelor unor canibali ce-si sarbatoresc victoriile devorandu-si prizonierii. Reuseste sa-lsalveze pe unul dintre prizonieri, caruia ii da numele de Vineri si incepe un lung si migalosproces de educare si civilizare a salbaticului. Acesta isi pierde treptat instinctele canibalice,devenind un bun tovaras de munca si prieten devotat. Vineri parcurge un lung drum spreumanizare - el reprezinta o civilizatie primitiva, cu obiceiuri crude; sub influentabinefacatoare a lui Robinson invata sa manance friptura (renunta la carnea cruda), incepe savaneze, sa isi ajute stapanul la toate treburile, invata sa vorbeasca limba engleza, asadar secivilizeaza.Dorul de tara incepe sa-l copleseasca pe Robinson, prilejul de a parasi insula se ivesteo data cu apropierea de insula a unui vas ai carui marinari s-au revoltat contra capitanului lor,dorind sa transforme corabia in vas de pirati. Comandantul este salvat de Robinson si, dupadouazeci si opt de ani, Robinson se intoarce in patrie.Romanul, prin problematica abordata, atrage o larga paleta de cititori, fiecare din eigasind in paginile cartii motivatia lecturii. Copiii vad in Robinson un erou temerar, dornic deaventura si calatorii; o minte agera, un spirit activ si practic, el are calitatile necesare atingeriiunui ideal umanitar - potrivit viziunii adolescentilor; maturul identifica in textul romanuluibogate semnificatii social-filosofice. Asa cum este catalogat in Istoria literaturii engleze a luiA.Anixt (Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1961), Robinson Crusoe este "o alegorie a destinelorintregii umanitati", care, ajungand pe insula, a inceput prima treapta a istoriei umanitatii. intaiel gaseste produsele alimentare necesare de-a gata, in natura, traind din vanat si pescuit,treptat, incepe sa se ocupe de cresterea vitelor, domesticind niste capre salbatice, apoiseamana seminte gasite pe epava corabiei (orz, orez), parcurgand primii pasi din evolutiatriburilor primitive.Aparitia lui Vineri marcheaza o noua etapa in viata lui Robinson, intre cei doi sestabilesc relatii de stapan-sluga, luand nastere o prima forma de viata civica. Salvarea unoreuropeni naufragiati, cazuti in mainile canibalilor, duce la formarea pe insula a coloniei,fiecaruia i se da un lot de pamant, aparand proprietatea privata.Chiar si dupa ce se stabileste in Anglia, Robinson le trimite celor ramasi pe insulaprovizii, ii viziteaza, imparte insula pe parcele de pamant cultivabil, contribuie, astfel, lacivilizarea teritoriului al carui guvernator este.Caracterul educativ al romanului transpare si din descrierile de natura exotica, dinprezentarea obiceiurilor unor triburi primitive, din infatisarea transformarilor treptate ale unuiloc neprimitor, ostil, intr-un peisaj ospitalier, intr-un taram edenic.Este o pledoarie pentru om, pentru omul inteligent - "homo sapiens", capabil satransforme natura prin actiune - "homo faber" si sa se transforme:"Felul meu de viata era acum mai lesnicios decat la inceput; mult mai placut, atattrupeste, cat si sufleteste. Adesea, asezandu-ma la masa, inchinam o ruga de multumire si maminunam cum asternuse mana Domnului masa pentru mine in desert. invatasem sa privescmai mult partile luminoase ale soartei mele decat cele intunecate. Recunosteam bucuriile sinu mai vedeam amaraciunile. Simteam adesea atata multumire, cat nu se mai poate spuneprin cuvinte."Eroul reuseste sa-si invinga temerile, sa depaseasca cu barbatie si curaj incercarile lacare il supune soarta, gasind de fiecare data resursele fizice si morale necesare depasirii crizeimomentane:"Fusesem aruncat pe aceasta insula, dupa ce furtuna puternica ne tarase departe dedrumul nostru... Aveam tot temeiul de a presupune ca voia cerului era sa-mi termin zileleintr-un trai deznadajduit pe aceasta insula pustie. Lacrimile imi curgeau siroaie cand magandeam la soarta mea."Temperamentul optimist si increderea in fortele proprii il ajuta pe erou sa transformeinsula salbatica intr-o oaza de civilizatie. Harnicia, perseverenta, curajul, hotararea, spiritul deinitiativa sunt doar cateva din calitatile eroului care impresioneaza cititorul prin capacitatealui de supravietuire, prin iscusinta si rabdarea de care da dovada in realizarea scopurilor sale.James Sutherland, biograf si comentator al operei lui Daniel Defoe, evidentiaza faptulca limbajul eroului este limbajul omului simplu si lucid care vorbeste neafectat si cu bun simt,asa cum ii dicteaza propria spontaneitate. Robinson este, in fond, portretul idealizat alcreatorului sau, portretul unui om practic, la care bunul simt, faptele si indemanarea auactionat intotdeauna impreuna.Robinson este un simbol al omului - singur in lupta cu dificultatile existentei, valoareaeducativa a romanului constand in a-i invata pe copii ca omul poate si trebuie sa lase cevadurabil in urma sa. Numai folosindu-si cu indemanare cunostintele si priceperile dobanditeanterior, Robinson reuseste mai intai sa se salveze, apoi sa supravietuiasca, asigurandu-si untrai cat mai placut si mai confortabil, pentru a lasa in urma sa - dupa douazeci si opt de ani -o insula populata (cultivata si cu animale domesticite). Robinson invinge si datorita aceluiatribut care ii este caracteristic doar omului - gandirea. El nu este nici o clipa singur, doarfizic, poarta in permanenta un dialog cu sine insusi, are un calendar, nu admite - pe planulgandirii - ruptura de lumea civilizata. in aceasta consta, de fapt, salvarea lui. Maretia luiRobinson consta in puterea inteligentei sale de a se putea adapta unor conditii vitrege, carorale raspunde cu spirit practic, prudenta, iscusinta, invingandu-le, in cele din urma. Robinsoneste, totodata, un misionar, el raspandeste civilizatia europeana si religia protestanta.Esecurile din tinerete (naufragiile) l-au calit pe erou, pregatindu-l pentru mareaaventura. El se foloseste de produsele civilizatiei cu indemanare si harnicie, iar "naufragiul,departe de a fi o intamplare tragica, este deus ex machina care ii da posibilitatea lui Defoe saprezinte munca solitara nu in chip de alternativa a condamnarii la moarte, ci ca o solutiepentru complicatiile unei realitati economice si sociale." (cf. Watt - The Rise of The Novel,Penguin Books, London, 1976, p. 98).Capodopera lui Daniel Defoe este o carte fundamentala in literatura universala,Rousseau considera ca "atata vreme cat gustul nostru nu se va strica, vom gasi mereu placerein a o citi", iar Petru Comarnescu afirma: "Timpul nu i-a imbatranit cartea, ci, dimpotriva, iipastreaza farmecul si ii sporeste sensurile", confirmandu-se astfel constatarile lui JamesSutherland: "De fapt, Defoe ne-a satisfacut cateva din dorintele permanente pe care le purtamin suflet si si-a ajutat cititorii sa retraiasca multe dintre uitatele bucurii ale copilariei - bucuriade a te juca de-a construitul unui adapost, de a fabrica lucruri, de a ingriji animale, de a vedeacum cresc plantele sadite de mana ta, de a te lupta cu pieile rosii (aici pieile negre), de anaviga cu pluta sau cu barca etc.".Bibliografie- Calinescu, G. - Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Bucuresti, EdituraMinerva, 1982- Cioculescu, Serban; Streinu, Vladimir si Vianu, Tudor - Istoria literaturii romanemoderne, Ed.Eminescu, Bucuresti, 1985- Constantinescu, Pompiliu - Scrieri, vol. I-VI, Bucuresti, Editura pentru Literatura,1967-1972- Craciun, Gheorghe - Introducere in teoria literaturii, Editura Magister/Cartier, Brasov, 1997- Crohmalniceanu, Ov. S. - Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale, vol. III-III, Bucuresti, Editura Minerva, 1972- Lovinescu, E., Istoria literaturii romane contemporane, Bucuresti, Editura Minerva,1973- Manolescu, Nicolae - Arca lui Noe, vol. I, II, III, Bucuresti, Ed. Minerva, Bucuresti,1980, 1981, 1983- Piru, Al. - Istoria literaturii romane de la inceput pana azi, Ed.Univers, Bucuresti,1981- Romanele prezentate in baza de curs- Simion, Eugen - Scriitori romani de azi, vol. I-IV, Bucuresti, Editura CarteaRomaneasca, 1974-1989Unitatea de invatare nr. 6LITERATURA STIINTIFICO-FANTASTICADupa ce vor studia aceasta tema, cursantii vor putea:- sa prezinte caracteristicile literaturii fantastice;- sa demonstreze apartenenta unei opere date la specia roman;- sa prezinte structura narativa a principalelor romane despre copilarie;- sa identifice trasaturile personajelor, reliefand modalitatile de caracterizare folosite deautor.1. Prezentare generala2. Opere reprezentative3. Literatura de informare stiintificaBibliografie1. Prezentare generalaLiteratura stiintifico-fantastica, literatura de anticipare sau science-fiction (SF) sunttermeni ce desemneaza "ansamblul operelor literare care se bazeaza pe consecintele posibilesau fantastice ale progresului tehnic, creand imagini ale viitorului, punandu-si personajele insituatia de a calatori in spatiul cosmic, de a infrange constrangerile spatiului si timpului,facand din ele inventatori si descoperitori care isi folosesc capacitatile creatoare fie sprebinele omenirii, fie in scopul distrugerii ei. Literatura stiintifico-fantastica s-a desprins dinliteratura fantastica, accentuand asupra caracterului stiintific (autentic sau pretins) al lumilorsi situatiilor imaginate" (Dictionar de termeni literari, Bucuresti, Editura Garamond, p.145).Precursorii literaturii SF sunt Lucian Din Samosata (Istoria adevarata), TomasoCampanella (Cetatea Soarelui), Czrano de Bergerac. in secolul al XIX-lea, o data cu avantulstiintei, s-a dezvoltat si literatura SF, prin operele lui E.A.Poe (Aventurile lui Arthur GordonPym, Prabisirea casei Usher)si Jules Verne (Cinci saptamani in balon, De la Pamant laLuna, Copiii capitanului Grant, 20000 de leghe sub mari, Ocolul pamantului in 80 de zile).La sfarsitul secolului al XIX-lea si in prima jumatate a secolului al XX-lea au scrisliteratura SF H.G.Wells (Masina timpului), F. Werfel (Steaua celor nenascuti), K.Capek(R.U.R.). in anul 1926, Hugo Gernbach a infiintat prima revista consacrata exclusiv literaturiiSF - "Amazing Stories", fiind considerat parintele SF-ului modern. Dupa 1940 s-a pus din cein ce mai mult accent pe aspectul stiintific al acestui gen de literatura, oamenii de stiinta caArthur C. Clarke si Isaac Asimov devenind autori de literatura SF. Dupa 1960 acest gen deliteratura este tot mai preocupat de aspectele sociale si psihologice ale viitorului posibil si alestiintei, insistand asupra responsabilitatii inventatorilor si utilizatorilor noilor cuceriri aletehnicii. Apar utopii negative, in care elementul stiintific este mai mult un pretext: 1984 deGeorge Orwell sau Fahrenheit 451 de Ray Bradbury.Primul roman SF a fost publicat in Romania in 1899 de astronomul Victor Anestin -in anul 4000 sau o calatorie la Venus.Hugo Gernbach definea concptul SF asfel : "inteleg prin scientifiction tipul depovestire in genul celor scride de Jules Verne, H.G.Wells si Edgar Allen Poe - o interventiefermecatoare, amestecata cu fapte stiintifice si cu viziuni profetice", iar Michel Butorconsidera literatura SF "o literatura care exploreaza campul posibilului, asa cum ne permitesa-l intrezarim stiinta. Ea este un fantastic incadrat intr-un realism."Aceste gen literar este foarte indragit de copii, permitandu-le patrunderea in secretelelumii inconjuratoare, pentru a "cunoaste"viata pe Pamant si in Cosmos.2. Opere reprezentative2.1. Un roman fantastic pentru copii, publicat in 1979 este Poveste fara sfarsit de MichaelEnde, o carte ce atrage deopotriva copiii si adultii, transpunand universul basmului intr-oistorie originala, cu un discurs narativ palpitant. Actiunea se petrece, ca in basme, pe un alttaram, numit Fantzia, un taram al inchipuirii, lovit de o boala necunoscuta. Boala o atinge sipe Craiasa Copila. Taramul si Craiasa Copila pot fi salvate doar daca un erou aduce leacultamaduitor. Atriu, eroul caruia i se incredinteaza aceasta dificila misiune, este tot un copil, elpleaca in Marea Cautare (initierea), purtand talismanul Craiesei Copile si fiind insotit de calulsau Atrax, pe care il prinde in Mlastinile intristarii.Pe muntele din Corn se va intalni cu "Stravechea Morla":" Atriu vazu in fata sa o vagauna uriasa a muntelui, unde apele negre clipoceau sipleoscaiau, caci inauntru misca ceva, iesind incet incet la iveala. Arata ca un bolovan destanca de marimea unei case. Abia dupa ce aparu in intregime, Atriu isi dadu seama ca eraun cap asezat pe un gat lung si zbarcit, capul unei broaste testoase. Ochii ii erau mari catdoua iazuri negre. De bot i se prelingeau mal si alge. intregul Munte din Corn - dupa cumintelese Atriu dintr-o data - nu era decat un singur animal enorm, o uriasa broasca testoasade mlastina : stravechea Morla!Apoi se auzi din nou aceeasi voce galgaitoare si gafainda:- Ce faci acolo , piciule?Atriu puse mana pe talismanul de pe piept si-l tinu in asa fel ca ochiul cat iaz sa-lvada.- Stii ce-i asta, Morla?Trecu catva timp pana ce ea raspunse:- Ia te uita - AURYN -, de mult nu l-am mai vazut, e semnul Craiesei Copile -de foarte multa vreme.- Craiasa Copila e bolnava, grai Atriu, stiai?- Ne e totuna, nu-i asa, babatie? raspunse Morla.Se parea ca vorbeste cu ea insasi in acest fel ciudat, poate fiindca nu avea nici un altinterlocutor de cine stie cat timp!- Daca n-o salvam, va muri, adauga Atriu mai insistent.- Se poate si-asa, raspunse Morla.- Dar o data cu ea va disparea si Fatnzia, striga Atriu, parjolul s-a intinspretutindeni. Am vazut si eu.Morla il privea tinta cu ochiul ei urias si gol.- N-avem nimic impotriva, nu-i asa babatie? galgai ea.- Atunci ne prapadim cu totii, striga Atriu, cu totii!- Asculta, piciule, raspunse Morla, ce ne mai pasa de toate acestea? Nu maiau nici o importanta pentru noi. E totuna, totuna.- Si tu vei fi distrusa, Morla, striga furios Atriu, si tu! Sau crezi ca fiindcaesti atat de batrana poti supravietui Fatnziei?- Uite ce e, galgai Morla, suntem batrani piciule, mult prea batrani. Am traitdestul. Am vazut prea multe. Pentru cine stie atat de multe ca noi, nimic numai are importanta. Toate se repeta vesnic, ziua si noaptea, vara si iarna,lumea e goala si lipsita de orice sens. Totul se invarte intr-un cerc. Ceea ceapare trebuie sa dispara, ceea ce se naste trebuie sa moara. Totul secompenseaza: binele si raul, prostia si intelepciunea, frumusetea si uratenia.Totul e searbad. Nimic nu-i real. Nimic nu-i important...- Daca sti atat de multe, spuse el, atunci sti si care este boala Craiesei Copile,Si daca se gaseste vreun leac pentru ea?...- Tu traiesti putina vreme piciule. Noi traim mult timp. Chiar mult prea mult.Dar traim cu totii in timp. Tu putin. Noi mult. Craiasa Copila a existat incainainte de mine. Dar ea nu-i batrana. E vesnic tanara. Uite ce e. Existenta einu se masoara in durata, ci in nume. ii trebuie un nume nou, tot mereu unulnou. ii stii numele, piciule?- Nu, recunoscu Atriu, nu l-am auzit inca niciodata.- Nici nu se putea, raspunse Morla, nici chiar noi nu ni-l mai putem aminti. Sitotusi a avut multe nume. Toate sunt insa uitate. Totul a trecut. Asta e. Darfara nume ea nu poate trai. Nu-i trebuie decat un nume nou si CraiasaCopila se va insanatosi..." (trad. Yvette Davidescu, text preluat dinAL.Crisan s.a. - Lima si literatura romana, manual pentru clasa a IX-a,Editura Humanitas, 1999, p.65-66).Leacul prescris de Morla este, in fond, aflarea numelui adevarat al Craiesei Copile,cartea sugerand cautarea identitatii in sine, recunoasterea propriilor puteri si capacitati,dobandirea constiintei de sine, asumarea propriei identitati.Bastian este cititorul si eroul Povestii fara sfarsit, opera in care reintalnim motivulfortuna labilis, motivul sortii trecatoare, discutia dintre Morla si Atriu (alter-egoul cititoruluiBastian) evidentiind una din marile contradictii ale umanitatii, soarta vremelnica a omului incomparatie cu eternitatea naturii.Povestea fara sfarsit este o lectura atractiva pentru copii si adulti, magistral ecranizatade Wolfgang Petersen, cu o inestimabila valoare educativa.2.2. "Anticipatia, observa Alfred Elton van Vogt, este un domeniu al literaturii incare, luna de luna, fiecare cuvant tiparit comunica sutelor de mii de cititori un mesaj de genul:Se petrec schimbari. Povestile fantastice din ziua de azi vor reprezenta simple fapte pentruziua de maine.[...] Poate ar fi o dovada de aroganta din partea mea sa pretind ca literatura deanticipatie este cel mai bun mijloc de a invinge inertia individului fata de cunostintele care larputea salva. Totusi, pretind acest lucru. Chiar fara sa-si dea seama, cititorul va accepta ideinoi. Se va familiariza cu o multime de fapte stiintifice, care au trecut de bariera pe care el sauea o ridica de obicei impotriva unui lucru atat de modern si esential cum este stiinta. Atunciva fi salvat, fiindca pilula cu invelis dulce ramane cea mai eficienta metoda de a infrangerezistenta unui spirit inflexibil." (A.E van Vogt - Introducere la Destinatia Univers, RAOInternational Publishing Company, 1994, p.7-8)A.E van Vogt (n.1912) este unul dintre marii maestrii ai literaturii de anticipatie,impunandu-se in constiinta publicului cititor prin romanul Slan. Lumile deschise de van Vogtsunt complicate si avansate, dar sunt lumi in care legile morale ies intotdeauna invingatoare inconfruntarile dintre pamanteni si extraterestrii, dintre agresori si agresati.Destinatia Univers este o culegere de nuvele "science - fiction" cu o nota stranie, darcu o deschidere inimaginabila spre lumi necunoscute pe care doar mintea omeneasca le poatepercepe prin numeroasele sale resurse.Una din nuvelele atractive ale culegerii este Corespondenta, care frapeaza prin formade reprezentare a constiintei umane, prin plasarea locuitorilor Pamantului peste media deinteligenta a posibilelor creaturi existente in Univers. Nuvela prezinta scrisorile unei creaturide pe Aurigae II, Skander, care prin diverse modalitati (falsa prietenie, dorinta de cunoastere avietii oamenilor) incearca sa cucereasca Pamantul, inlocuind personalitatea sa cupersonalitatea pamanteanului sau perieten prin corespondenta. Finalul nuvelei evidentiazareusita mintii umane care depaseste inteligenta celorlalte creaturi existente in Univers. Redamin cele ce urmeaza fragmente din ultimele doua scrisori (iluzia victoriei si reusita omului):"Draga prietene,Am primit fotografia. Desi ma asteptam, aspectul tau m-a infiorat. Credeam ca amreconstituit infatisarea ta pornind de la propria ta descriere, dar asta nu dovedeste decat cavorbele nu pot reproduce un obiect pe care nu l-ai vazut niciodata.iti trimit si o fotografie de-a mea, asa cum am promis. Un individ masiv, metalic, nu-iasa? Pariez ca sunt foarte diferit de ceea ce iti imaginai. Diferitele specii cu care intram incontact se tem de noi atunci cand descopera ca suntem foarte radioactivi. Suntemliteralmente o forma de viata radioactiva, singura de acest fel pe care o cunoastem inUnivers. E foarte greu sa fii singur; dupa cum stii, am amintit de cateva ori de speranta meade a scapa nu numai din intemnitarea la care sunt condamnat, dar si din corpul meu, care nupoate evada. Poate te intereseaza sa afli cat de mult a evoluat aceasta idee. Problema care sepune este cea a schimbului de personalitate. in realitate, nu e vorba de schimb in sensulobisnuit al cuvantului. intai sunt necesare amprentele celor doua persoane, nu numai acorpului ci si a mintii si a gandurilor. Aceasta faza fiind pur mecanica, se reduce la atat: sefac doua fotografii complete care se schimba intre ele. Prin complete inteleg faptul catrebuie sa fie inregistrata fiecare vibratie. Urmatorul pas consta in a te asigura ca vele douaimagini au fost schimbate si ca fiecare din parti are in apropiere o fotografie completa aceleilalte. (Este prea tarziu, draga prietene prin corespondenta: am declansat deja fluxuldublu de energie substantiala care uneste cele doua placi. iti poti continua lectura). Repet, nue un schimb propriu-zis de personalitati. Individualitatea initiala a fiecaruia dintre indivizaeste anihilata, alungata la marginea constiintei si inlocuita cu personalitatea imprimata peplaca fotografica.iti vei pastra integral amintirea despre viata ta pe Pamant, asa cum eu imi voi pastraamintirea despre viata mea pe Aurigae. in acelasi timp, memoria corpului receptor va fi inmod mai mult sau mai putin vag la dispozitia fiecaruia dintre noi. intotdeauna, o parte dinnoi va cauta sa iasa la suprafata, sa isi recapete constiinta, dar ii va lipsi puterea necesara.Cand ma voi plictisi de Pamant, voi face un schimb de corpuri cu un reprezentant al unei altespecii. Dupa treizeci de ani, voi fi bucuros sa-mi recapat propriul corp, iar tu vei puteaprelua ultimul trup ocupat de mine.Aranjamentul este convenabil pentru amandoi. Tu iti vei depasi in longevitate totisemenii si vei trai o experienta interesanta. Recunosc ca eu sunt cel mai avantajat, dar destulcu explicatiile. Cand ajungi la acest paragraf eu voi fi cel care il citeste, nu tu. Oricum, dacao parte din constiinta ta mai e inca activa, iti spun adio, prietene. Dau vesti despre calatoria mea.Skander.*Draga prietene,iti multumesc foarte mult ca mi-ai fortat mana. Mult timp m-am intrebat daca sa te lassa iti joci o astfel de festa tie insuti. inchipuie-ti ca laboratoarele oficiale au analizat primaplaca fotografica pe care mi-ai trimis-o si, astfel, decizia finala depindea de mine. M-amgandit ca o fiinta atat de dornica sa traga pe sfoara pe cineva merita sansa de a reusi.Acum stiu ca nu trebuie sa-mi para rau pentru tine. Planul tau de a cuceri Pamantular fi esuat oricum, dar simplul fapt ca ai avut aceasta idee iti retrage dreptul la compasiune.Pana acum, ti-ai putut da singur seama ca un paralitic din nastere, care mai e sicardiac, nu spera sa traiasca prea mult. Sunt fericit sa te anunt ca fostul tau corespondentsolitar se distreaza foarte bine, si imi face placere sa semnez cu un nume cu care sper sa maobisnuiesc.Cele mai sincere urari, Skander."2.3. Jules Verne (1828-1905) este cel mai cunoscut creator de romane SF din secolulal XIX-lea, facandu-si "ucenicia" in cercul literar al lui Alexandre Dumas-tatal.incepand din 1863, cand apare romanul Cinci saptamani in balon, Jules Verne scriepeste 60 de romane cunoscute sub denumirea de Calatorii extraordinare. Copiii sipreadolescentii citesc cu placere Insula misterioasa, Copiii Capitanului Grant, Capitan la 15ani, 20.000 de leghe sub mari, Ocolul pamantului in 80 de zile, Nord contra Sid, Castelul dinCarpati, De la Pamant la Luna, 800 de leghe pe Amazon.Aspiratia omului de a cunoaste marile taine ale naturii (originea universului, origineavietii, viata pe alte planete) l-au determinat pe Jules Verne sa realizeze aceste romane (cf.convorbirii cu Edmondo de Amicis).Prin opera sa, Jules Verne militeaza contra rasismului, militarismului, pentru credintain puterea stiintei, incredere in oameni:"Desi compun si chiar inventez - marturisea autorul - totusi raman mereu pe taramuladevarului. Va veni timpul cand inventiile stiintifice vor intrece puterea inchipuirii."Mihai Ralea, in studiul Actualitatea lui Jules Verne, evidentiaza acele trasaturi aleoperei verniene care ne determina sa-l consideram creatorul unui nou gen de literatura:- placerea voiajului,- anticipatia stiintifica,- caracterul fantastic-senzational al faptelor narate.insa eroii lui Jules Verne traiesc mai ales prin manifestarile lor exterioare, prin fapte,mai putin prin framantarile interioare, sufletesti.Gustul pentru stiinta in literatura, predilectia pentru calatorii, pentru o natura exotica siinclinatia spre a construi personaje exceptionale, preluate de la romantici, imbinate cu metodaobservarii atente a naturii, a realitatii vietii, sesizarea relatiilor dintre oameni, preluate de larealisti, dau nastere unui reusit gen literar ce poarta amprenta verniana.Tema de verificareComentati, la alegere, un roman de Jules Verne, in care aventura se imbina cuelementele stiintifico-fantastice.3. Literatura de informare stiintificaCartea de informare stiintifica este o sinteza intre creatia stiintifica si cea literara,avand unele elemente comune cu reportajul Are atributele documentatiei si analizei,informatia stiintifica devine accesibila cititorului prin folosirea mijloacelor de expresie dinliteratura artistica.Rolul acestei carti este de a completa cunostintele stiintifice ale elevilor prinprezentarea atractiva a unor teme de actualitate, sprijinindu-se atat pe valoarea argumentelorstiintifice, cat si pe un stil literar captivant.Demne de retinut sunt texte din cartea lui Tudor Opris - Aceste uimitoare plante sianimale, Bucuresti, Editura Ion Creanga, 1988.Bibliografie- Calinescu, G. - Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Bucuresti,Editura Minerva, 1982- Cioculescu, Serban; Streinu, Vladimir si Vianu, Tudor - Istoria literaturii romanemoderne, Ed.Eminescu, Bucuresti, 1985- Constantinescu, Pompiliu - Scrieri, vol. I-VI, Bucuresti, Editura pentru Literatura,1967-1972- Craciun, Gheorghe - Introducere in teoria literaturii, Editura Magister, 1997- Crohmalniceanu, Ov. S. - Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale, vol.I-II-III, Bucuresti, Editura Minerva, 1972- Lovinescu, E., Istoria literaturii romane contemporane, Bucuresti, Editura Minerva,1973- Manolescu, Nicolae - Arca lui Noe, vol. I, II, III, Bucuresti, Ed. Minerva, Bucuresti,1980, 1981, 1983- Piru, Al. - Istoria literaturii romane de la inceput pana azi, Ed.Univers, Bucuresti,1981- Simion, Eugen - Scriitori romani de azi, vol. I-IV, Bucuresti, Editura CarteaRomaneasca, 1974-1989- Goia, Vistian - Literatura pentru copii si tineret, Editura Dacia Educational, Cluj-Napoca, 2003
REFERAT PEDAGOGIE: EPICA IN PROZA.
label
Referate
calendar_month
2008-06-23, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:56
history_edu
Christine
