Omul traieste intr-o lume diversa de obiecte si fenomene, care exista in spatiu si se desfasoara in timp. Pentru a stabili relatii informationale cu ele si a se adapta lor, el dispune de capacitati perceptive, cu mult mai complexe decat a animalelor.
Perceptia este o functie de adaptare a informatiilor despre evenimentele din mediul exterior sau interior pe calea mecanismelor senzoriale.

Legile perceptiei

- Legea integrabilitatii perceptive exprima faptul ca insusirile obiectului nu sunt semnalate separat ci intr-o imagine unitara ce cuprinde atat insusirile semnificative cat si pe cele de detaliu si de fond.
- Legea selectivitatii perceptive se refera la faptul ca omul nu reflecta in acelasi grad toti stimuluii ci ii selecteaza.
- Legea semnificatiei: perceptia este influentata de semnificatia pe care o acordam obiectului perceput.
- Legea constantei perceptive: imaginea perceptiva ramane constanta din punct de vedere al marimii, formei si culorilor obiectelor.
- Legea proiectivitatii imaginii perceptive: neuro-functional imaginea se realizeaza la nivel cortical, dar psihologic ea este proiectata la nivelul sursei.