Din aceasta grupa fac parte: Drosera, Pinguicula si Drosophyllum. Drosera (roua cerului) creste si in tara noastra pe turbariile din zonele montane. Planta are radacini destul de slab dezvoltate. Frunzele formeaza o rozeta bazala . Petiolul este relativ lung , iar limbul are numerosi perisori maciucati , numiti tentacule , din cauza mobilitatii lor. Tentaculele marginale sunt mai lungi decat cele centrale . Un tentacul este alcatuit din picior si din partea glandulara . Piciorul este format dintr-unul sau din doua vase de lemn spiralate sau inelate, inconjurate de doua straturi de celule parenchimatoase. Partea glandulara contine mai multe celule spiralate, in legatura cu vasele de lemn din picior. In jurul lor se afla un strat separator , urmat de doua straturi de celule secretoare . Acestea din urma secreta un suc lipicios cu un continut ridicat de glucide.



O insecta care se asaza pe o frunza a acestei plante se lipeste de sucul lipicios al perilor maciucati . Facand miscari de eliberare , ea se lipeste de mai multi peri . De la locul de prindere pleaca excitatii si la perii glandulari vecini de pe aceeasi frunza. Piciorul acestora executa curburi chemotactice , care apleaca perii spre insecta prinsa ; totodata ei secreta un suc lipicios, abundent. Insecta moare asfixiata , substanta lipicioasa astupand stigmele , locurile de patrundere al aerului in traheele sale. Ea este apoi digerata de anumite enzime proteolitice pana la aminoacizi . In decurs de cateva zile digestia si absortia sunt terminate , din insecta ramanand numai chitina , care este inlaturata de ploi si vant.