Industrializarea si urbanizarea din ultimii ani au determinat evacuarea in raul Somes a unor cantitati crescande de substante impurificatoare, care au modificat tabloul ecologic al apelor acestui rau.
Daca cu ani in urma raul Somesul Mare era considerat un rau de categoria I, fapt pentru care s-a acceptat constructia statiei de tratare a apei potabile pentru minicipiul Dej, nu acelasi lucru se poate spune in prezent cand datorita dezvoltarii industriale si a complexelor agrozootehnice ale municipiului Bistrita si orasului Beclean, care deverseaza apele reziduale provenite din procesele industriale in raul Somes facand ca de multe ori caracteristicile apei acestuia sa nu mai corespunda decat unui rau de categoria a II-a, si aceasta datorita depasirii in unele cazuri a incercarii organice de 2,5 ori a ionului de amoniu de doua ori precum si prezenta metalelor Fe, Pb, Mn care creeaza greutati in tratarea apei in scop potabil pentru populatia municipiului Dej.



Dezvoltarea industriala a municipiului Dej prin prezenta fabricilor de celuloza si hartie si fabricii de fibre artificiale si a celei de celuloza chimica a contribuit cu ani in urma in mod substantial la poluarea raului Somes in aval de orasul Dej.
O data cu trecerea in conservare a fabricii de celuloza chimica si a celei de sulfura de carbon s-a resimtit considerabil reducerea procesului de poluare a raului Somes.
Nu putem afirma ca nu exista poluare a raului Somes, tinand cont de aportul de impuruficatori pe careii aduce Somesulin amonte la care se adauga si deversarea apelor reziduale de pe Platforma Nord Dej.