Basmul "Praslea cel voinic si merele de aur" este un basm popular cules de Petre Ispirescu si publicat in volumul "Legendele si basmele romanilor" din 1882.
Basmul este specia epicii populare si culte, in proza sau, mai rar, in versuri, de mare intindere in care se nareaza intamplari reale ce se impletesc cu cele fantastice. La actiune participa personaje imaginare, inzestrate cu puteri supranaturale, ce reprezinta binele si raul, iar in final acesta este invins.

Subiectul se poate rezuma cu usurinta. A fost odata un imparat care avea trei fii. In gradina imparatiei avea un pom care facea mere de aur, din care imparatul nu reusise sa guste, deoarece erau furate inainte de a se coace. An de an, multi voinici, inclusiv fii mai mari au pazit pomul pentru a prinde hotul,dar n-au reusit. Numai Praslea reuseste sa-l raneasca si sa duca mere tatalui sau.
El porneste impreuna cu cei doi frati mai mari in urmarirea hotului si, la un moment dat, drumul duce spre taramul celalalt. Voinicul coboara acolo si ajunge la palatele zmeilor care furasera trei fete de imparat. El se lupta cu zmeii, ii omoara, elibereaza fetele si dupa ce transforma palatele in trei mere, se intoarce la locul unde coborase. Fratii sai trag afara numai pe cele trei fete,iar pe Praslea il parasesc cu gand sa-l piarda. Ramas pe taramul celalalt, voinicul salveaza puii unei pasari zgripsor, care drept recunostinta, il scoate la suprafata pamantului.