Studiul nostru are ca scop sa descopere, pe cale experimentala, daca exista o relatie semnificativa intre gradul de constientizare a prejudecatii legate de faptul ca "tiganii sunt hoti" si latura declarativa a cognitei sociale, transpusa prin punctajul acordat infractorilor. Acest studiu isi pune problema aparatiei acestei prejudecati, urmareste modul cum este interiozizata, dar si exprimata la nivel declarativ. Un alt aspect al cercetarii il reprezinta problemele legate de perceperea delicventei de catre societatea civila investigand, totodata si cauzele ereditare si sociale ale comportamentului infractional.



Ipoteza centrala a studiului a urmarit sa sublinieze existenta unei influente directe a gradului de constientizare a prejudecatii asupra latura declarativa a cognitiei sociale. Rezultatele statistice au infirmat aceasta ipoteza insa semnificatia testului ne poate face sa credem ca indivizii tind sa afiseze o atitudine manifesta antirasista, evitand sa atribuie tiganilor caracteristici negative, dar exprima o atitudine latenta mai degraba rasista. Putem spune ca exista o generalizare prin transfer iluzoriu, in sensul culpabilizarii rromilor, care se datoreaza functiilor cognitive automatizate ce joaca un rol important in formarea reprezentarii minoritarului. Corectarea se poate realiza doar prin schimbarea perceptiei asupra comunitatii rromilor si a caracteristicilor esentiale care le sunt atribuite, ceea ce implica eforturi de informare corecta, apreciativa si non-discrimitatorie in special prin mijlocele mass-media.

Prejudecata (engl. Prejudice, fr. Préjugé, germ. Vorurteil) reprezinta o atitudine favorabila sau nefavorabila fata de un obiect oarecare (sau persoana, eveniment etc.) formata apriori in absenta unor informatii suficiente si corecte. Prejudecata se caracterizeaza prin stereotipie, generalizare si rigiditate (rezistenta la informare, modificare si corectare) si prin incarcatura amorfa afectiva impusa de prezenta sa in mediul de viata.