Referat Raportul juridic civil

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Admin
Dobre Adrian, anul I,zi, seria A, grupa 105 DefinitiePlecand de la definitia raportului juridic, in general, ca fiind o relatie socialareglementata de norma juridica, raportul juridic civil poate fi definit ca fiindrelatia sociala, patrimoniala sau personala nepatrimoniala, reglementatade norma de drept civil.In legatura cu aceasta definitie cateva precizari sunt utile.Raportul juridic civil, ca orice raport juridic, nu este decat o relatie sociala,si anume o relatie sociala cu caracter patrimonial (economic) sau personalnepatrimonial (neeconomic).Pentru a fi raport juridic civil, relatia sociala trebuie sa fie reglementata de onorma juridica de drept civil. Cu alte cuvinte, relatia sociala devine raportjuridic civil, patrunde in ordinea de drept, numai in masura in care a facutobiectul de preocupare al legiuitorului, sub forma edictarii unei normejuridice civile, care s-o reglementeze. Deci, daca orice raport juridic este orelatie sociala, nu orice relatie sociala este un raport juridic.Sunt relatiiprecum cele de prietenie care nu constituie obiect de reglementare pentrudrept, in general, si, deci, nici pentru dreptul civil. Asemenea relatii raman dedomeniul moralei etc. Trasatura distinctiva, deosebitoare a unui raport juridicfata de o relatie sociala care nu este reglementata de norma juridica (apartinand moralei, de exemplu) consta in aceea ca, in caz de nevoie, realizarea unui asemenea raport juridic este asigurata prin forta de constrangere a statului.a) Raportul juridic este un raport socialPrin caracterul social al raportului juridic civil se intelege faptul ca el este unraprt interuman. Acesta este un caracter al oricarui raport juridic, in general. Prin urmare, fiecare raport juridic civil si toate raporturile juridicecivile au acest caracter.Specific raportului juridic civil, din acest punct de vedere, este faptul ca el seleaga fie intre oameni priviti in mod individual, in calitatea lor de persoanefizice, fie intre oameni, priviti in cadrul unor colective, in calitatea lor depersoane juridice.b) Raportul juridic are caracter volitionalPrin caracterul volitional al raportului juridic se intelege faptul ca el estereglementat de norma juridica, norma care exprima vointa tuturorcetatenilor unei tari. Ceea ce imprumuta caracter volitional raportului juridiccivil este tocmai norma juridica care exprima vointa tuturor cetatenilor, ridicata la rang de lege.Plecand de la faptul ca raportul juridic civil este o relatie sociala reglementatade norma juridica, iar norma juridica insemnand vointa, ridicata la rang delege, caracterul volitional al acestui raport este evident.Daca acest aspect, care evidentiaza caracterul volitional al raportului juridiccivil, este prezent in cazul oricarui raport juridic civil, se cuvine a se sublinia ca exista raporturi juridice al caror caracter volitional este pus inevidenta de inca un aspect. Este vorba de acele raporturi juridice civile carese nasc din actele juridice civile (spre exemplu, contracte). In aceste cazuri,acest aspect se concretizeaza in manifestarea de vointa a partilor, in sensul crearii raportului juridic, il dubleaza pe primul, si anume caracterulvolitional al raportului juridic civil, astfle ca se poate vorbi de un caracter dublu volitional. In astfel de situatii, caracterul dublu volitional alraportului juridic civil este dat, pe de o parte, de vointa statului, exprimata innormele juridice civile, si, pe de o alta parte, de vointa partilor, care au voitsa dea nastere raportului juridic tocmai incheind actul juridic.Al doilea aspect al caracterului volitional lipseste in cazul raporturilor juridicecivile izvorate din fapte juridice in inteles restrans (evenimente si actiunisavarsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte care se productotusi pentru ca legea leaga de ele asemenea efecte).Daca acest al doilea aspect lipseste, in cazul la care ne-am referit, in ceea cepriveste nasterea raportului,el poate fi prezent in ceea ce privestestingerea lui, atunci cand executarea obligatiilor este voluntara, nu silita.Spre exemplu, dintr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii se naste raportul deresponsabilitate civila delictuala, in temeiul legii (art. 998 Cod civil), raport inal carui continut intra obligatia de reparare a prejudiciului. Desi autorul faptului ilicit n-a voit nasterea raportului juridic, el se naste totusi prinvointa legii. Autorul faptului ilicit poate, insa sa stinga acel raport prinexecutarea de buna-voie (voluntara) a obligatiei de a repara prejudiciul cauzat. Caracterul dublu volitional este prezent, in acest caz, numai in ceeace priveste stingerea raportului juridic civil, iar nu si in ceea ce privestenasterea.Dupa cum se arata in literatura de specialitate, posibilitatea partilor de ainlatura normele juridice supletive (care formeaza majoritatea normelor dedrept civil), reprezinta un caracter deosebit al rpaorturilor juridice civile,intrucat, existand aceasta posibilitate, partile le pot inlocui, in limita normelor imperative, cu clauze stabilite prin vointa lor.A. Ionascu in lucrarea sa intitulata ,,Drept civil - partea generala" , aparuta laEditura Didactica si Pedagogica in anul 1963, pagina 34, spunea ca ,,caracterul volitional al raporturilor juridice civile rezultand din acte juridiceeste...mai accentuat in ce priveste latura sa privind vointa partilor, caciacesta se manifesta si la nasterea raportului, creandu-l, si la reglementarea lui, nu numai la realizarea continutului,ca in celelalteraporturi juridice".c) Raportul juridic civil se caracterizeaza prin pozitia de egalitatejuridica a subiectelor saleMetoda specifica de reglementare a dreptului civil este cea a egalitatiijuridice a partilor.Prin conditia partilor raportului juridic civil de a fi subiecte egale in drepturise intelege ca aceste parti se afla, una fata de alta, pe picior de egalitatejuridica, nefiind subordonate una fata de cealalta. Astfel, o persoana nupoate obliga pe o alta sa incheie un contract de vanzare-cumparare, spreexemplu, dupa cum nu poate nici sa impuna, in mod unilateral si obligatoriu,conditiile in care urmeaza sa se incheie un asemenea contract. Pentru nasterea raportului juridic civil care sa aiba ca izvor un asemenea contracteste nevoie de acordul de vointa al partilor.Doua precizari se cer a fi facute in legatura cu aceasta trasatura caracteristicaa raportului juridic civil.In primul rand, trebuie mentionat ca pozitia de egalitate juridica a partilorraportului civil nu trebuie confundata cu principiul egalitatii in drepturi,ca principiu fundamental al dreptului roman, deoarece acest principiu estevalabil, in aceeasi masura, pentru fiecare si pentru toate ramurile dreptuluiroman. Cand vorbim de principiul egalitatii in drepturi, ca principiufundamental al dreptului, avem in vedere egalitatea in fata legii pentrutoti (legea este egala pentru toti cetatenii, fara privilegii si fara discriminari -art. 16 din Constitutie). Dimpotriva, cand vorbim de egalitate juridica apartilor raportului juridic civil, avem in vedere egalitatea unei parti fata decealalta parte (iar nu fata de lege). Daca toate persoanele fizice sunt egale infata legii, ele nu sunt in toate raporturile juridice egale una fata de cealalta. De exemplu, toti cetatenii sunt egali in fata normelor de dreptadministrativ (legi administrative), dar ei nu sunt in pozitie de egalitatejuridica, ci in pozitie de subordonare, fata de organele administratiei de statcu care intra in raporturi de drept administrativ.A doua precizare este in sensul ca egalitatea in drepturi (pozitia de egalitatejuridica) a subiectelor raportului juridic civil nu trebuie inteleasa in sensul capartile ar avea acelasi numar de drepturi, sau ca ar fi egale din punct de vedere economic (in sensul ca ar avea patrimonii egale). Din contra, intr-uncontract de donatie, spre exemplu, cu toate ca donatorul are numai obligatiiiar donatarul numai drepturi, ei se afla intr-o pozitie de egalitate juridica, insensul ca donatorul nu poate impune donatarului, si nici donatarul donatorului, sa se afle legati judiceste prin contractul de donatie, decat dacaconsimt ambii la incheierea contractului.Tot astfel, chiar daca doua subiecte de drept civil sunt inegale din punct devedere patimonial, in sensul ca un subiect are un patrimoniu mai intinsdecat celalalt, ele se afla in pozitie de egalitate juridica. De exemplu, desi nuexista eglitate de patrimonii intre o intreprindere comerciala de stat si opersoana fizica, acestea se afla pe pozitie de egalitate juridica in cadrul unuicontract de vanzare-cumparare pe care il incheie, intrucat nici intreprindereasi nici persoana fizica nu pot impune, pe cale unilaterala, intrarea intr-un astfel de raport juridic.Persoanele juridice, desi au o capacitate de folosinta inegala, in sensul specializarii ei, ele se afla tot pe pozitie de egalitate juridica in cadrulraporturilor de drept civil.Notiuni generalePrivit din punctul de vedere al structurii sale, raportul juridic civil estealcatuit din trei elemente constitutive :a) subiectele sau partile intre care se leaga raportul juridic civil. Sunt subiecte ale raporturilor juridice civile persoanele fizice si persoanelejuridice.b) continutul, care este alcatuit din drepturile si obligatiile partilorraportului juridic civil.c) obiectul, care cuprinde insasi prestatia (actiunea sau inactiunea) lacare sunt indreptatite partile ori pe care acestea sunt tinute sa o savarseasca(sau sa se abtina de la savarsirea ei); cu alte cuvinte, obiectul raportuluijuridic civil consta in conduita pe care o pot avea ori trebuie sa o aiba partile.Spunem ca acestea sunt elemente constitutive in sensu ca lipsa oricaruia dinele face sa nu ne aflam in fata unui raport juridic. Cu alte cuvinte, raportuljuridic civil este de neconceput in afara existentei acestor trei elemente, caretrebuie intrunite cumulativ.1. Aurel Pop, Gheorghe Beleiu , ,,Drept civil" (pag. 123-129), Bucuresti,19752. Constantin Statescu , ,,Drept civil - Persoana fizica. Persoana juridica.Drepturile reale"(pag. 421 si urm.), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 19703. Corneliu Turianu , ,,Curs de drept civil. Partea generala"(pag. 46),Editura Universitara, Bucuresti, 2001