Pe masura ce necesarul de apa tinde sa epuizeze resursele , conflictele din jurul ei se raspandesc si se accentueaza atat in interiorul tarilor cat si intre ele. Se poate vorbi chiar de un inceput de razboi al apei intre natiuni , tensiunile si ostilitatile din jurul acestei probleme generand amenintari la adresa stabilitatii politice si sociale in multe regiuni ale lumii.

In interiorul tarilor, tensiunile se nasc din cauza secatuirii sau consumului in amonte a afluentilor marilor fluvii, astfel incat in aval debitul lor este tot mai scazut , cum se intampla de exemplu in cazurile Fluviului Galben din China, Indus din Pakistan sau Chao Phraya din Tailanda. Intre tari, principalul motiv al conflictelor este determinat de incercarea unilaterala a unor natiuni (de obicei a celor mai puternice din regiune) de a construi baraje si a pune in practica proiecte de mare anvergura de amenajari hidrotehnice , in absenta unui tratat sau mecanism de reglementare care sa tina cont si de interesele celorlalte natiuni din bazinul hidrografic respectiv. In urmatoarea decada, cel putin 50 de tari de pe 5 continente s-ar putea trezi in situatia de a face fata unor dispute legate de problema apei.