Veteranii reprezinta, dupa administratie si armata, un al treilea factor cu "actiune vizibila" si un prim factor care actioneaza liber in vederea romanizarii spatiului daco-moesian. Iesiti din cadrul armatei dupa indeplinirea stagiului, ei se bucura "de o deosebita pretuire in sanul societatii". O parte dintre veterani insa nu parasesc tabara. Datorita experientei lor, sunt retinuti cu anumite scopuri militare. Practic, acestia se organizeaza ca evocati (slujitori de elita pe langa comandantul unitatii si alti ofiteri de grad mai mic); uneori, numarul lor ajunge pana la a zecea parte dintr-o legiune.

Cei care parasesc tabara legiunii primesc in jur de 3000 de dinari si, fiind cetateni romani, ocupa diferite functii municipale si administrative; asemenea cazuri, cum vom arata mai jos, sunt confirmate epigrafic la Drobeta. Veteranii din trupele auxiliare primesc si ei cetatenia romana, daca nu o aveau deja, obtin dreptul de a se casatori in provincia pe care au aparat-o; in cazul lor, rasplata baneasca este insotita de improprietarirea cu pamant. Pretutindeni in spatiul daco-moesian, veteranii se afirma prin spiritul de disciplina, stiinta de carte si ordine, contribuind, astfel, in mod nemijlocit, la romanizarea autohtonilor.