Seismul, zguduirea suprafetei terestre cauzata de miscarea rapida a stratului stancos exterior al pamantului. Seismele apar cand energia stocata in interiorul pamantului, de obicei sub forma tensiunii din roci, este eliberata brusc. Aceasta energie este transmisa catre suprafata pamantului de catre undele seismice. Stiinta ce se ocupa cu studiul seismelor si a undelor produse de ele se numeste seismologie – de la cuvantul in limba greaca seismos, “a zgudui” - . Oamenii de stiinta care studiaza seismele sunt numiti seismologi. Distrugerile pe care le poate provoca un seism depind de magnitudine si durata, sau de cantitatea de zguduiri ce apar. Marimea variaza de la mic-zguduiri imperceptibile pana la socuri imense simtite la mii de kilometri distanta.



Seismele pot deforma pamantul, pot sa faca cladirile sau alte structuri sa se prabuseasca, si pot crea tsunami-uri (valuri uriase). In aceste distrugeri se pot pierde multe vieti omenesti.
Seismele, numite si cutremure, apar la o rata de cateva sute pe zi in jurul lumii. O retea internationala de seismografe (aparate ce inregistreaza miscarile pamantului) detecteaza circa un milion de cutremure mici de-a lungul unui an. Cutremure foarte mari, ca cel din Alaska din 1964, ce a inregistrat 9.2 grade pe scara Richter si a cauzat distrugeri de milioane de dolari, apar pe plan mondial o data la cativa ani. Seisme moderate, ca cel din Loma Prieta - California, din 1989( cu magnitudinea de 7.1 grade pe scara Richter) si cel din Kobe – Japonia din 1995 (magnitudinea 6.8 grade pe scara Richter), apar de aproape douazeci de ori pe an. Cutremurele moderate pot de asemenea cauza pierderi de milioane de dolari si pot rani multe persoane.