Referat SISTEMUL INSTITUTIONAL AL UNIUNII
calendar_month 13 Dec 2007, 00:00
Sistemul Institutional al Uniunii Europene 1. Scurt istoricLa baza Europei Unite stau doua organizatii importante: Consiliul Europei ca organism politic si Comunitatea Economica Europeana ca organism economic. n cele ce urmeaza este prezentata pe scurt o istorie a nfiintarii acestor doua organisme.Putem sa spunem ca ideea de Europa unita a fost lansata de Winston Churchill, care n decembrie 1946 a nfiintat n Marea Britanie, United Europe Movement. Tot n aceeasi perioada Raul Dautry a creat Consiliul Francez pentru Unitatea Europei si tot n decembrie1946 Henri Brugmans prezida deja Uniunea Europeana a Federalistilor. La nceputul anului 1947 exista o miscare Socialista pentru Statele Unite ale Europei sub presedentia lui Bob Edwars. n final toate aceste miscari si asociatii, la initiativa contelui Richard de Candenhove-Kalergi au dat nastere Uniuni Parlementare Europene, iar primul presedinte a fost Georges Bohy.Primul congres al Europei s-a desfasurat n mai 1948 sub presedentia lui Winston Churchill. Congresul a lansat mesajul europenilor, un act rezolutie care a influentat nemijlocit crearea institutiilor europene.n iulie 1948, din initiativa guvernelor francez si belgian s-a consituit Adunarea Consultativa Europeana, constituita din reperzentanti ai Parlamentelor nationale.La costituirea Adunarii Consultative Europene au existat divergente ntre Franta ,Belgia de o parte si Anglia de cealalta parte. Fata de ideea franco-belgiana, care pleda pentru o adunare desemnata de parlamentele nationale si investita cu autoritate, Anglia vedea in aceasta o comisie de studiu atent controlata. Rezultatul compromisului acestor idei a fost ca Consiliului Europei sa fie constituit din doua institutii:-Adunarea Consultativa, compusa din reprezentantii fiecarei tari membre. -Comitetul de ministri (al Afacerilor externe), organism al reprezentantilor guvernelor, mputernicit cu luarea deciziilor.Tratatul Constitutiv al Consiliului Europei a fost semnat la 5 mai 1949 de 10 tari: Franta, Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Novergia si Suedia.La sfarsitul celui de al doilea razboi mondial situatia economica a Europei era dezastruoasa. Prin planul Marshall SUA a intervenit decisiv, cu un ajutor economic masiv la reconstructia statelor din vestul Europei, profund afectate de razboi.Pentru gestionarea acestui ajutor economic si pentru a crea legaturi economice puternice nte statele europene la 16 aprilie 1948 a fost creata Organizatia Europeana de Cooperare Economica.Dupa o activitate de noua ani n cadrul OECE, formula integrarii a devenit foarte atractiva pentru Franta, Italia, Benelux si Germania, care n martie 1957 prin tratatul de la Roma nfiinteaza Comunitatea Economica Europeana.Marea Britanie, Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia si Elvetia folosind o formula de asociere, n ianuarie 1960, prin Conventia de la Stockholm creaza Asociatia Europeana a Liberului Schimb. CEE s-a dovedit n timp o institutie viabila si numarul membrilor ei a crescut continuu ngloband n timp si tarile din AELS.2. Sistemul Institutional al Uniunii Europene.2.1. Consiliul de ministriEste dificil de realizat o prezentare sintetica a atributiilor Consiliului, asta pentru faptul ca ele rezulta dintr-o multitudine de dispozitii dispersate n trei tratate (articolele: 26 C.E.C.A., 145 C.E.E si 115 C.E.E.A) toate acestea fiind, n esenta, dispozitii de trimitere, cat mai ales pentru ca evolutia fundamentala a modelului institutional ntre Tratatul de la Paris si Tratatele de la Roma a constat n deplasarea centrului de greutate al sistemului n favoarea Consiliului al carui rol auxiliar, a devenit dominat.ncercand totusi o sistematizare a acestora le retinem pe urmatoarele: -se ocupa (in conformitate cu prevederile tratatelor initiale) cu coordonarea generala a actiunilor comunitare cu actiunile statelor membre, avand n vedere faptul ca politicile economice nationale nu sunt de competenta exclusiv nationala; -n economia Tratatului de la Maarstricht cooperarea tinde sa mbrace si un caracter politic, vorbindu-se, din ce n ce mai insistent, despre realizarea Uniunii europene, uniune care ntruchipeaza trecerea de la stadiul economic catre cel politic;Al doilea mare grup de atributii ale Consiliului vizeaza aspectul competentei normative de principiu si anume: -Consiliul este veritabilul suprem legislativ comunitar (iar nu Parlamentul, asa cum ar fi posibil sa se inteleaga la prima vedere), cel putin n spiritul prevederilor tratatelor, elaborand regulamente si directive;- unele atributii, n materie normativa au fost delegate de catre Consiliul Europei, prin procedura delegarii de putere, procedura acceptata prin Actul Unic European.2.2 Comisia EuropeanaEste cel de-al doilea organ institutional comunitar care s-a numit, la origine, nalta Autoritate (n cadrul Tratului C.E.C.A.).Scopul sau pricipal este acela de asigura fiecarei Comunitati parte a Uniunii Europene identitatea sa proprie.Comisia reprezinta elementul executiv al Uniunii Europene si este compusa din 20 de memebri care au un statut de independenta fata de guvernele nationale, desi sunt numiti de acestea.Comisia functioneaza reunindu-se odata pe saptamana si ori de cate ori este necesar. sedintele Comisiei nu sunt publice.Tratatele comunitare atribuie Comisiei ca rol principal acela de a exprima interesul comunitar si de asigura realizarea acestui interes.Comisia are si un important rol politic, ea fiind raspunzatoare din acest punct de vedere, n fata Parlamentului European.Un atribut esential ce revine Comisiei, este acela de a controla aplicarea tratatelor comunitare atat de catre Consiliu, cat si de catre statele membre. n virtutea acestui atribut Comisia poate sa declanseze anumite proceduri juridice care au menirea de a stabili daca, Consiliul ori statele membre ndeplinesc obligatiile ce le revin din tratate. Comisia dispune, de asemenea, si de o procedura prin care poate sa urmareasca un stat comunitar care nu-si ndeplineste obligatiile ce-i revin.Ca organism executiv, Comisia sa ocupa de implementarea bugetului comunitar si de administrarea clauzelor protectoare n tratate si n legislatia secundara.Sub aspectul activitatilor pe care le desfasoara, Comisia nu dispune de liberate deplina, deoarece, potrivit statutului propriu, este obligata sa actioneze numai daca interesele Comunitatii o cer.Limbile principale de lucru sunt: engleza, franceza si germana, dar documentele oficiale sunt traduse si tiparite, n totalitate, n toate cele 11 limbi oficiale daneza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, olandeza, portugheza, spaniola si suedeza.n domeniul extern, Comisia ndruma negocierea acordurilor cu tarile terte, iar n exercitarea mandatelor Consiliul reprezinta Comunitatile.2.3. Parlamentul Europeannca de la nceput, organizarea prevazuta a se realiza ntre cele 6 state membre a avut n vedere aspectul reprezentarii lor ntr-o forma reunita la nivelul Comunitatilor europene. Aceasta reprezentare s-a realiza, la nceput, n cadrul Adunarii Comunitatilor, n prezent Parlamentul European fiind organul destinat acestui scop.Parlamentul este singura instutie careia i-a sporit considerabil competentele atat prin modificarea formala a tratatelor institutive cat, mai ales, prin acordurile institutionale. n prezent Parlamentul European a reusit sa obtina pe langa competente bugetare si un rol important n materie legislativa si n materie de relatii externe.I. Controlul politic reprezinta primul atribut al puterii. Aceasta posibilitate pe care o are Parlamentul european se materializeaza, n primul rand, n dezbaterile organizate, ocazie cu care diferite organe de actiune sunt chemate sa-si sustina activitatile si orientarea n plan politic. Fiecare dezbatere se finalizeaza prin adoptarea unei rezolutii prin care se face cunoscuta pozitia fata de o anumita problema.Parlamentul european, organ deliberativ, poate sesiza orice problema care considera ca se poate raporta la activitatea si misiunile Comunitatilor , inclusiv cooperare politica.Institutia Paralamentului European poate, de asemenea, pe calea unei motiuni de cenzura sa constranga Comisia sa demisioneze.II. Competenta bugetara ocupa un loc important ntre atributiile Parlamentului european si i permite, daca nu sa se impuna, macar sa negocieze de la egal la egal cu Consiliul.Adunarea poate printr-o majoritatea a membrilor sai si 2/3 din sufragii exprimate sa respinga proiectul de buget n ntregime si sa ceara ca un nou proiect sa-i fie supus aprobarii de catre Consiliu.III n materie legislativa Parlamentul european nu detine atributele parlamentelor nationate. Nu are nici competenta de initiativa, rezervata Comisiei, nici competenta de decizie rezervata Consiliului.Competenta decizionala a Parlamentului exista numai n domeniul micilor revizuiri. n rest Parlamentul are numai statut de asociat la legislatia de grade diferite, dupa care actul intra n campul de aplicare al unei sau alteia dintre cele 3 proceduri:- procedura consultarilor este obligatorie interzicandu-se Consiliului sa decida fara ca Parlamentul sa fi dat n prealabil un aviz asupra propunerii Comisiei.- procedura ntelegerii ntre Adunare si Consiliu, cu concursul activ al Comisiei, se deschide atunci cand Consiliul percepe o limitare a parerii adoptate de Adunare. Comisa de ntelegere, compusa din membrii Consiliului si o delegatie a Parlamentului condusa de Presedintele sau, la lucraile careia participa si Comisia, are scop ajungerea la un acord ntre cele 2 institutii. Cand punctele de vedere ale celor doua institutii sunt suficient de apropiate Parlamentul trebuie sa dea o noua proprunere si Consiliul sa decida.- procedura cooperarii a fost introdusa prin Actul unic european, iar campul sau de aplicare vizeaza deciziile luate cu majoritate calificata de catre Consiliu n domeniul pietii interne, politicii sociale, coeziunii economice si sociale si cercetarii.IV. n materie de relatii externe, n situatia n care tratatele se limiteaza sa prevada interventia Parlamentului numai pentru acordurile de asociere sub forma unei consultari ulterioare, deci nainte de concluzia Consiliului, acesta a obtinut sa fie informat n cursul ntregului proces diplomatic, atat cu acordurile de asociere, cat si cu acordurile comerciale sau economice cu tarile terte.Parlamentul primeste din timp si cu titlu oficial o informatie asupra acordurilor internationale si poate, astfel, sa procedeze la o prima dezbatere de orientare n sedinta plenara, nainte chiar de deschiderea negocierilor. nainte de semnarea acordului, un reprezentant al Consiliului expune n Parlament rezultatele negocierilor.2.4. Curtea de JustitieNecesitatea nfiintarii unei astfel de institutii s-a resimtit nca din perioada lucrarilor pregatitoare elaborarii Tratatului de la Paris, instituind C.E.C.A. Partenerii prezenti vedeau n Curtea de Justitie un organism de control al legalitatii actelor emise de nalta Autoritate si Consiliul Special de Ministri (organe ale C.E.C.A.).n cadrul negocierilor s-au propus mai multe solutii (nfiintarea unei comisii de arbitraj sau recurgerea la serviciile unui organ de jurisdictie deja existent Curtea Internationala de Justitie), dar nici una nu a fost adoptata. n cele din urma s-a optat pentru o solutie proprusa nca din anul 1950, de a nfiinta o Curte de Justitie proprie.Curtea de Justitie a fost conceputa ca un organism comun al C.E.C.A., C.E.E. si C.E.E.A. atat pentru ratiuni de ordin practic, cat, mai ales pentru facilitareas unitatii de aplicare si interpretare a tratatelor si pentru a favoriza rezolvarea eventualelor conflicte de competenta dintre Comunitati.Curtea este formata din 16 judecatori asistati de 9 avocati generali. si unii si ceilalti sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre.n ceea ce priveste pe judecatorii, desi nici o dispozitia tratatelor nu prevede ca judecatorii sa aiba nationalitatea statelor membre, n practica s-a urmarit, ca, ntotodeauna, Curtea sa cuprinda cel putin cate un judecator din fiecare din statele membre.Judecatorii sunt numiti pe o perioada de 6 ani, fiind rennoiniti fara limitari. Nu este prevazuta nici o limita de varsta pentru judecatori. Guvernele statelor membre nu pote revoca un judecator al Curtii n timpul exrcitarii mandatului sau, Curtea fiind singura n masura sa asigure controlul asupra activitatii si disciplinei membrilor sai.Judecatorii desemneaza, dintre ei, prin vot secret, pe presedintele Curtii de justitie, pentru un mandat de 3 ani care poate fi rennoit.Avocatii generali sunt numiti cu acordul statelor membre pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea de a li se prelungi mandatul. Rolul esential al avocatilor generali se materializeaza n momentul punerii concluziillorDin structura Curtii de justitie, pe langa judecator si avocati generali, mai fac parte si grefieri, raportori adjuncti si referenti.Grefierul este numit de catre Curte, cu consultarea avocatilor, pe o perioada de 6 ani. Acesta are misiunea de a primit, conserva si transmite toate documentele si, de asemenea, sa efectueze eventualele notificari sau comunicari de acte pe care le comporta aplicarea regulamentului de procedura. Asista la sedintele Curtii, are n grija arhivele si se ocupa de publicatiile Curtii.Ca atributii administrative, grefierul le are pe cele de gestiune si contabilizare a Curtii cu ajutorul unui administrator.Raportorii adjuncti au sarcina de a-i ajuta pe presedinte n procedura de urgenta si pe judecatorii raportori n ndeplinrea atributiilor lor. Nu au dreptul sa participe la vot, dar pot lua parte la deliberari n cauza pe care au avut-o n studiu.Referentii. Fiecare dintre judecatori si avocatii generali primesc asistenta persoana a doi referenti, juristi calificati, de obicei doctori n drept avand aceeasi nationalitate ca si judecatorul sau avocatul.Curtea de justitie este organul jurisdictional comun al celor 3 organizatii ale integrarii vest-europene, dar are competente specifice si ndeplineste atributii proprii fiecarei Comunitati, n conformitate cu tratatul instituitv.Curtea nu poate avea decat competenta precis determinata fie de chiar textul tratatelor constitutive, fie, pe baza acestora, de actele comunitare cu valoare normativa ori cea conferita de legislatia unui stat membru pentru cazuri conexe cu obiectul tratatelor.Instanta comunitara controleaza legalitatea actiunilor sau omisiunilor statelor membre n raport de dispozitiile tratatelor, transand litigiile dintre aceste state, ivite cu aplicarea si n legatura cu aplicarea si cu interpretarea actelor statuare.De asemena Curtea mai are si urmatoarele atributii:- solutioneaza actiuni relative la repararea pagubelor cauzate de organele Comunitatilor sau de agentii acestora;- poate actiona n solutionarea litigiilor privind raporturile functionarilor comunitari cu organele de care depind;- devine instanta arbitrara daca o clauza compromisorie fiinteaza n acest sens ntr-un contract ncheiat de una dintre Comunitati. - actioneaza ca o instanta de recurs de ultim grad;- este o instanta internationala putand transa litigii ntre statele membre, daca acestea sunt n legatura cu obiectul tratatelor.Curtea de Justitie este abilitata sa solutioneze litigii ntre statele membre, ntre acestea si organele comunitare, precum si ntre organele comunitare ntre ele.2.5. Tribunalul de prima instantaEste o institutie asociata Curtii de Justitie, fiind format din 15 membrii, alesi pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea reannoirii mandatului la fiecare 3 ani. Ca si membrii Curtii de justitie, ei sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre.Tribunalul este, n principal competent sa se pronunte n:- litigiile dintre Comunitati si agentii lor, adica n toate problemele de personal, inclusiv recursurile n despagubire;- recursurile formulate mpotriva unei institutii a Comunitatilor de catre persoane fizice;- recursurile formulate mpotriva Comisie de catre ntreprinderi si asociatii de ntreprinderi.Tribunalul este competent sa se pronunte, si n recursurile n despagubire care urmaresc repararea prejudiciilor provocate de o institutie comunitara ca urmare a unui act sau a unei retineri care face obiectul unui recurs n anulare.Tribunalul nu poate judeca niciodata un recurs prejudicial.2.6. Curtea de ConturiEste inclusa n randul institutiilor Comunitatilor europene prin Tratatul de la Maastricht din 1992 alaturi de Consiliu, de Comisie, de Parlament si de Curtea de Justitie.A fost creata la initiativa Parlamentului european prin Tratatul de revizuire a dispozitiilor bugetare de la Bruxelles din 22 Iulie 1975, nlocuind, astfel, Comisia de control nfiintata prin Tratatele C.E.E. si EURATOM si Comisarii (delegatii) pentru conturi prevazuti n Tratatul C.E.C.A.Curtea este formata de 15 membrii alesi pe o perioada de 6 ani de catre Consiliu cu majoritate de voturi, dupa consultarea Parlamentului.Competentele Curtii de Conturi sunt foarte mari. Se ocupa cu examinarea aspectelor de legalitate si regularitate a totalitatii veniturilor si cheltuielilor celor 3 Comunitati, indiferent daca sunt bugetare sau nu.Totodata, Curtea si exercita controlul si asupra institutiilor si statelor membre, n masura n care acestea au beneficiat si au folosit fonduri comunitare, cum ar fi: ajutor, servicii de vama, etc.Atributiile susmentionate se concretizeaza n rapoarte anuale, elaborate dupa ncheierea exercitiului financiar, rapoarte care sunt trimise spre informare si examinare si altor institutii comunitare.B I B L I O G R A F I EMAZILU, Dumitru Integrarea europeana. Drept comunitar si institutii europene, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001.DIACONU, Nicoleta Sistemul institutional al Uniunii Europene,Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001.Statutul Consiliului Europei semnat la Londra n 5 mai 1949, intrat n vigoare la 3 august 1949, modificat prin procesele verbale ale Secretarului general al Consiliului Europei.Ion Filipescu s.a. Drept Institutional Comunitar European, Editura Actami,Bucuresti, 1996.Corina Leicu Institutiile Comunitare, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996.