Etichetata abuziv drept "pseudo-stiinta burgheza" alaturi de cibernetica, genetica s.a., sociologia a fost exclusa programatic din campul preocuparilor teoretice si practice proprii transformarilor declansate de august 1944, din tara noastra. Perioada de ocupatie spirituala care a urmat, a facut posibila importarea proletcultismului pe valuta liber convertibila a ignorantei in a carei raza medie de actiune sociologiei i s-a interzis orice forma de manifestare.

Afirmarea europeana a sociologiei romanesti a inceput prin aportul lui Spiru Haret (1851 - 1912). A fost unul dintre cei dinti sociologi care au intrevazut posibilitatea aplicarii matematicii la studiul societatilor moderne. El a propus, pentru aceasta, un model matematic ("spatiu social") bazat pe ideea izomorfismului sistemelor mecanice si al celor sociale si pe rationamentul analogic, elaborand, astfel, o teorie de mecanica sociala. S-a dedicat organizarii scolilor si cooperatiilor satesti pe baza unor principii liberale de nuanta poporanista. Opere principale: Asupra invariabilitatii axelor mari a orbitelor planetare (Paris, 1878), Chestia taraneasca (Bucuresti, 1905), Mecanica sociala (Paris, 1910, reeditata in romana in 1969).