Starea actuala a mediului in RomaniaProtectia mediului constituie o prioritate a dezvoltarii economico-sociale are ca scop obtinerea unui mediu curat si sanatos care sa nu afecteze posibilitatile de dezvoltare a generatiilor viitoare, este necesara asigurarea protectiei mediului nconjurator si conservarea resurselor naturale, n concordanta cu cerintele unei dezvoltari economice si sociale durabile, precum si cresterea nivelului de educatie si constientizare a populatiei privind realizarea acestor obiective.Pentru o eficienta a protectiei mediului este necesar un complex de activitati si actiuni judicios corelate n vederea mbunatatirii conditiilor de mediu si sanatate a populatiei si implica dezvoltarea unei mentalitati adecvate a comunitatii, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, stabilirea prioritatilor si elaborarea strategiilor corespunzatoare de rezolvare a acestora si, nu n ultimul rand, schimbarea atitudinii si comportamentului fata de mediul nconjurator si responsabilizarea civica, pentru transmiterea catre generatiile viitoare a unui mediu curat si sanatos cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltarii durabile economica, ecologica si sociala.In Romania, problemele de protectie a mediului se pun cu acuitate, n special ca urmare a poluarilor locale, produse n principal n sectoarele exploatarilor petroliere si de minerit, n industriile de prelucrare a minereurilor si petrolului, termoenergetica, industria chimica, de prelucrare a lemnului si celulozei, metalurgie, siderurgie, industria electrotehnica si a constructiilor de masini, industria cimentului, transporturi, gospodaria comunala si agricultura. Calitatea aeruluiSupravegherea sistematica a calitatii aerului, prin laboratoarele Retelei Nationale de Supraveghere a Calitatii Aerului, releva faptul ca nivelul de poluare a atmosferei se mentine ridicat n mai multe zone de pe teritoriul tarii, depasindu-se concentratia maxima admisibila pentru multe dintre noxele evacuate n mediu. Cele mai semnificative depasiri sunt nregistrate la pulberile n suspensie si pulberile sedimentabile, dar si la multe noxe periculoase cum sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele, fenolii, acidul clorhidric si altele.Cele mai mari valori ale pulberilor n suspensie s-au nregistrat la Arad, Rm. Valcea, Miercurea Ciuc, Baia Mare, Ploiesti si Zalau. Au fost situatii, ca cele nregistrate la Baia Mare, cnd frecventa de depasire a limitei maxime admisibile a fost de aproape 40%. Pulberile sedimentabile au depasit concentratia maxim admisibila n multe localitati din tara cum sunt: Galati, Braila, Zlatna, Hunedoara, Brasov, Ploiesti, Rovinari, Fieni, Comarnic, Barsesti. Unele dintre cele mai nalte valori au fost observate la Hunedoara unde s-a determinat o concentratie de circa 670 g/mp./luna. Concentratii crescute ale pulberilor de plumb si cadmiu au fost nregistrate la Baia Mare si Copsa Mica, unde frecventele de depasire a limitelor maxime admisibile au peste 85% la Baia Mare respectiv peste 69% la Copsa Mica.Calitatea apelorCalitatea apelor din Romania este urmarita conform structurii si principiilor metodologice ale Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor, care cuprinde 5 subsisteme, dintre care primele 4 se refera la sursele naturale de apa (apele curgatoare de suprafata, lacuri naturale si de acumulare, ape subterane si ape marine litorale), iar ultimul, la sursele de poluare a apelor si la apele uzate.Din lungimea totala a principalelor rauri investigate n ultimii ani, 12.862 km (circa 57,5%) s-au ncadrat n categoria I-a de calitate; 6.104 km (circa 30%) n categoria a II-a; 1.252 km (circa 6%) n categoria a III-a si 1.879 km (circa 8,6%) n categoria apelor degradate. Situatiile cele mai defavorabile s-au nregistrat n bazinele hidrografice: Ialomita cu circa 45% ape degradate, Prut cu circa 21% ape degradate. Starea calitatii apelor fluviului Dunarea a evidentiat ca, din cei 1.371 kilometri investigati, 830 km ( circa 60,5% ) s-au ncadrat n categoria I de calitate si 541 km ( circa 39,5% ) n categoria II. In ceea ce priveste calitatea apei de pe litoral, din lungimea investigata de circa 245 km litoral, 86 km (circa 35%) s-a ncadrat n categoria I-a de calitate si 159 km (circa 65%) n categoria a II-a de calitate.In functie de factorii care produc poluarea apei subterane, din analizarea datelor existente la nivelul fiecarui bazin hidrografic, se constata urmatoarele categorii de poluare mai importante:-poluarea cu produse petroliere si compusi fenolici ai acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen, pe o suprafata de cca 70 kmp, datorita rafinariilor;-poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combaterea daunatorilor n agricultura (compusi cu azot, compusi cu fosfor, pesticide etc.);-poluarea cu produse rezultate din procesele industriale, n care sunt cuprinsi o gama variata de poluanti, a zonelor din jurul marilor platforme industriale; -poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea zootehnica (substante organice, compusi azotici, bacterii etc.) a apelor subterane din zona unor mari orase (Pitesti, Oradea, Bucuresti, Cluj, Suceava etc.) si din zona marilor complexe zootehnice.Valorificarea resurselor de apaApa reprezinta un factor determinant al dezvoltarii economice, avand utilizari din ce n ce mai diverse: materie prima, agent termic, mediu de reactie agent de spalare. Desi 70% din suprafata globului este acoperita de ape, numai 3% din imensa cantitate de apa reprezinta apa dulce, din pacate 2% fiind blocata n calotele polare. Se poate trage concluzia ca omenirea se afla n criza de apa dulce. Consumul de apa pe cap de locuitor este un indicator al nivelului de dezvoltare a unei tari. Astfel Romania consuma 1750 m3/locuitor an, fata de media europeana de 4800 m3/locuitor an. Exista tari pe glob unde consumul de apa pe locuitor - an atinge abia 40 m3 ! n virtutea celor aratate se impune o gospodarirea rationala a resurselor.Alimentarea cu apa. Consumatorii de apa sunt foarte variati: centre populate, unitati de productie, sisteme hidrotehnice si de irigatii, piscicultura, amenajari de agrement etc.Fluxul apei ntr-un sistem de consum prezinta urmatoarele faze: captare, tratare, transport, utilizare, evacuarea apelor uzate. Alimentarea cu apa se poate realiza n trei feluri: n circuit deschis (evacuarea apei uzate la canalizare), n circuit nchis (apa folositaeste reintrodusa n circuit dupa reconditionare) si n circuit mixt (cel mai rentabil).Calitatea apei. n functie de utilizari apa (potabila sau industriala) trebuie sa ndeplineasca anumite conditii de calitate. STAS 4706, clasifica apele de suprafata dupa cum urmeaza:-apa pentru consumul populatiei;-apa pentru amenajari piscicole si procese tehnologice;-apa pentru irigatii si alimentari industriale.Cea mai importanta caracteristica a apei o constituie duritatea, care reprezinta cantitatea totala se saruri de Ca si Mg dizolvate n apa. Duritatea poate fi:-temporara, data de carbonatii de Ca si Mg;-permanenta, data de sarurile de Ca si Mg ale acizilor tari (CaCl2, MgSO4 etc.)Duritatea totala (suma celor doua duritati) se exprima n grade de duritate, 10d este echivalentul unui continut de 10 mg CaO / l apa. n functie de duritate, apele se clasifica n patru categorii: putin dure (5100d), medii (10200d), dure (20300d) siObtinerea apei potabile. Apa potabila trebuie sa corespunda conditiilor de calitate de la categoria I a, STAS 4706 : sa fie lipsita de agenti patogeni, sa nu aiba gust, sa fie inodora si incolora. Tehnologia de obtinere a apei potabile cuprinde urmatoarele faze: decantarea (prin linistire), filtrarea (n filtre de nisip si pietris), degazarea (cu aer sau abur suprancalzit), coagularea (prin tratarea cu Al2(SO4)3), filtrare (pentru ndepartarea suspensiilor coloidale), sterilizarea (cu radiatii UV, raze X, ultrasunete sau tratare.Obtinerea apelor industriale. Datorita duritatii, apa nu poate si folosita n multe ramuri industriale asa cum se obtine prin captare. n industria energetica, chimica, farmaceutica este necesara reducerea sau chiar anularea duritatii apei, care se face prin doua procedee: dedurizare si deionizare (demineralizare).Dedurizarea, se realizeaza frecvent prin procedeul var soda tratarea succesiva a apei cu Ca(OH)2 si Na2CO3, substante care duc la precipitarea sarurilor dizolvate de Ca si Mg; se obtine scaderea duritatii.Deionizarea, se aplica n situatiile cand se cere un grad nalt de puritate a apei, folosind cationiti (RSO3H) unde R este un radical macromolecular) si anioniti (ROH sau RNH2)Desalinizarea apei marine. tarile cu resurse sarace de apa dulce (desertice) si completeaza deficitul de apa prin desalinizarea apei de mare (operatie foarte costisitoare) care se face n doua feluri:-pentru ape cu salinitate mare (35 mg/l) prin schimbarea starii de agregare (distilare rapida n trepte);-pentru ape cu salinitate redusa (> 15 mg / l) prin osmoza inversa (trecerea prin membrane celulozice sau poliamidice).Epurarea apelor uzate. Folosirea apei n scopuri casnice sau industriale duce la uzarea acesteia ncarcarea cu substante nocive. Deversarea unei astfel de ape n fluvii ar avea consecinte catastrofale asupra sanatatii planetei, capacitatea naturala Bazele tehnologiei note de curs de autoepurare fiind redusa. Dintre metodele uzuale de evitare a poluarii apelor se disting doua: tratarea apelor reziduale industriale si epurarea apelor menajere. Ambele tehnologii folosesc cu succes procedee biologice de descompunere a substantelor nocive, cu ajutorul bacteriilor aerobe si anaerobe. Procedeele biochimice sunt rentabile din punct de vedere economic, deoarece n urma lor rezulta biogaz (cu ntrebuintari energetice), namol (folosite ca ngrasamant agricol) si binenteles apa, care poate fi recirculata industrial sau deversata n fluvii. Starea solurilor Desi, n ultimii ani, o serie de unitati industriale au fost nchise, iar altele si-au redus activitatea, poluarea solului se mentine ridicata n multe zone fierbinti (Borzesti-Onesti, Bacau, Ploiesti, Brasov, Isalnita, Pitesti, Govora, Suceava, Tg. Mures, Turnu Magurele, Tulcea).O problema care trebuie avuta n vedere este cea a celor 973 de depozite industriale si orasenesti, care ocupa 11.086 ha teren si care polueaza solul, apele subterane si n unele cazuri si apele de suprafata.Folosirea ngrasamintelor chimice, a pesticidelor si ierbicidelor polueaza solul si produsele agricole. Poluarea cu petrol si apa sarata de la exploatarile petroliere si transport este prezenta pe circa 50.000 ha. Alunecarile de teren (circa 0,7 milioane ha) provoaca pierderi de sol de pana la 41,5 t/ha/an.Starea padurilorIn scopul evaluarii si supravegherii starii de sanatate a padurilor, s-a organizat un sistem de monitorizare a padurilor din Romania, bine pus la punct si conectat la sistemul european. n ultimii ani, datorita ploilor abundente starea de sanatate a padurilor s-a mbunatatit manifestandu-se prin reducerea defolierii.In anul 1999, din numarul total de arbori evaluati, 87,3% au fost sanatosi si 12,7% vatamati. Rasinoasele au nregistrat o stare de sanatate mai buna decat foioasele, procentul arborilor sanatosi fiind de 90,9% fata de 86,0%. Dintre rasinoase, cele mai afectate specii sunt: bradul (cu 11,6% din arbori vatamati), urmat de pini (11,3%). Dintre foioase, cele mai vatamate specii sunt: stejarul brumariu si stejarul pufos (33,5%), garnita (25,0%), stejarul pedunculat (23,8%), salcamul (21,1%). Fagul este specia cea mai putin afectata dintre foioase (9,9%), iar dintre rasinoase molidul (8,2%).Comparativ cu anul 1998, n anul 1999 starea de sanatate a padurilor, atat la nivel national, cat si regional, nu s-a modificat semnificativ, mentinandu-se tendinta de ameliorare, care se face simtita ncepand cu anul 1995. Romania se ncadreaza, n continuare, n randul tarilor europene cu paduri de la slab la mediu afectate.Pe plan international, n functie de rezultatele privind starea de sanatate a padurilor n anul 1999, Romania a fost considerata ca tara cu paduri moderat afectate, depasind cu putin pragul de ncadrare n grupa tarilor cu paduri slab vatamate.Impadurirea terenurilor degradate, crearea de perdele forestiere n zonele supuse secetei ngrijirea padurilor, realizarea de amenajamente silvice sunt masuri de importanta strategica n tara noastra, pentru cresterea rolului padurilor n redresarea mediului.In anul 1999 s-au executat lucrari de regenerare a padurilor n fondul forestier, pe terenuri degradate preluate n fond forestier si pe terenuri din afara acestuia, pe o suprafata de 21,18 mii hectare, la fel ca si n anul precedent.Gestiunea deseurilor Capacitatile insuficiente pentru colectarea si transportul deseurilor menajere au determinat aparitia de zone urbane sau preurbane n care se stocheaza deseuri, punand n pericol sanatatea populatiei si calitatea mediului si afectand n mod negativ peisajul.Deseurile solide menajere din zonele urbane variaza ntre 0,5 0,9 kg/locuitor zi, rezultand o cantitate medie de 8.700 t/zi, care n prezent sunt incinerate n proportie de 5%, restul fiind depozitate la rampe de gunoi care nu sunt prevazute cu sisteme de protectie a mediului.Pana n prezent, au fost inventariate 951 depozite industriale (83 depozite de deseuri periculoase) si 303 depozite urbane care mpreuna ocupa o suprafata totala de 13 222 ha.Cu exceptia depozitului de la Ovidiu pentru Constanta, Giulesti - Sarbi si Vidra din Bucuresti, Boldesti pentru Ploiesti, depozit Sighisoara, depozit Piatra Neamt, depozit Braila, depozitele de deseuri menajere nu sunt amenajate ntr-un sistem de depozitare controlata, constituind zone periculoase, insalubre, cu pericol de impurificare a apelor subterane si de suprafata.Deseurile rurale difera de deseurile urbane prin compozitie si cantitate. Deseurile generate n localitatile rurale nu au facut pana acum obiectul statisticii deseurilor n Romania, deoarece sunt greu de urmarit n conditiile inexistentei n comune si sate a serviciilor publice de salubritate. Cantitatile de deseuri rurale pot fi doar evaluate si aproximate. Din literatura romana de specialitate si din unele studii efectuate rezulta ca n tara noastra indicele de producere a deseurilor rurale este de aproximativ 0,3 kg/loc.zi. Astfel, se poate estima ca anual se produc n medie 1 milion tone deseuri menajere de la o populatie rurala de 10 milioane locuitori.Depozitele de deseuri urbane, reprezentand 25% din totalul depozitelor de deseuri din tara ocupa circa 1236 hectare, ceea ce reprezinta aproximativ 9% din totalul suprafetelor afectate de depozitarea deseurilor.Gestiunea deseurilor industriale este redata prin actiuni de valorificare (reciclare), stocare, depozitare finala, incinerare.In prezent, n Romania sunt nregistrate 951 depozite pentru deseuri de productie care ocupa peste 11.000 ha. Cele mai numeroase depozite (354) sunt simple (fara amenajari sau platforme betonate); de asemenea, exista un numar important de halde de steril minier (251) si iazuri de decantare/bataluri (209) care beneficiaza de anumite amenajari. Cea mai mare parte a depozitelor (aprox. 76%) ocupa suprafete relativ mici de teren (pana n 5 ha).In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.Situatia poluarii sonoreHabitatul modern se caracterizeaza prin deteriorarea continua a mediului sonor urban. Fiind unul dintre cei mai greu de influentat agenti de stress din mediu, zgomotul se profileaza ca o prioritate pentru politicile integrate de mediu si sanatate.Rezultatele actiunii de monitorizare a poluarii sonore urbane, desfasurate de catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, n colaborare cu compartimentele de specialitate din teritoriu, au evidentiat o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor expunerii de la valori medii de 50 de dB la nceputul anilor 80 la aproximativ 70 de dB n 1999.Obligatiile ce revin Romaniei n vederea conformarii cu cerintele Uniunii Europene n domeniul protectiei mediului cuprinde alinierea la prevederile acquis-ului comunitar de mediu prevede transpunerea, implementarea si controlul aplicarii adecvate a actelor normative comunitare, deja transpuse, pentru toate sectoarele acestuia:-Calitatea aerului-Managementul deseurilor-Calitatea apei-Protectia naturii-Controlul poluarii industriale si managementul riscului-Substante chimice si Organisme modificate genetic-Zgomot-Protectie Civila-Siguranta NuclearaIn elaborarea documentului de pozitie, care a precedat Pozitia Comuna a Uniunii Europene privind capitolul 22 Mediul, au fost analizate actele normative comunitare aferente domeniului protectiei mediului, stadiul preluarii acestora si evaluarea posibilitatilor de transpunere integrala a obligatiilor ce revin Romaniei. Sub coordonarea Ministerului Integrarii Europene au avut loc consultari cu toate institutiile administratiei romanesti carora le revin atributii n acest domeniu, reprezentantii partidelor politice si cu partenerii sociali.Punerea n practica a liniilor directoare ale politicii comunitare n domeniul protectiei mediului implica angajamentul Guvernului Romaniei de a adopta si stabili masuri concrete pentru crearea unui sistem institutional si relational corespunzator, prin reactualizarea Strategiei de Protectie a Mediului si implementarea acesteia prin Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.Legislatia nationala n domeniul protectiei mediului transpune partial prevederile legislatiei comunitare. n ultima perioada s-a nregistrat nsa o accelerare a ritmului procesului de armonizare legislativa, tinandu-se cont atat de abordarea integrata a politicii de mediu n politicile sectoriale, cat si de necesitatea consolidarii capacitatii institutionale, la nivel national si local. Se are n vedere totodata asigurarea unei structuri descentralizate si flexibile, necesara pentru implementarea si controlul aplicarii noii legislatii. Aplicarea cu succes a legislatiei n acest domeniu depinde n mare masura si de gradul de pregatire profesionala, precum si de alocarea resurselor financiare necesare dotarilor tehnice.Adoptarea acquis-ului din sectorul legislatiei orizontale ofera Romaniei posibilitatea aplicarii unei legislatii moderne, avand la baza proceduri specifice n domeniul evaluarii impactului asupra mediului, cu participarea si consultarea publicului nu numai n cazul proiectelor, dar si n cazul deciziilor strategice luate la nivelul planurilor si programelor de dezvoltare.Accesul publicului la informatia de mediu si participarea acestuia la consultarile cu organisme decizionale asigura largirea si intarirea cadrului democratic de elaborare si aplicare a politicilor si strategiilor de mediu.In domeniul calitatii aerului, urmeaza sa fie planificate pentru adoptare acte normative privind protectia atmosferei si anume controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service, pentru care s-a solicitat perioada de tranzitie respectiv pana n anul 2010.Implementarea integrala a actelor comunitare privind calitatea aerului preluate n legislatia romaneasca implica crearea Sistemului National de Monitorizare Integrata a Calitatii Aerului.In domeniul gestionarii deseurilor s-a creat cadrul institutional, administrativ si de autorizare privind regimul deseurilor, n baza careia s-a nfiintat n Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Directia de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase, care are corespondent teritorial n cadrul fiecarui Inspectorat Judetean de Protectia Mediului n acest sens, se impune dimensionarea n mod corect a capacitatii Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si a Inspectoratelor Teritoriale pentru Protectia Mediului prin asigurarea cu specialisti n numar suficient, dotarea cu echipamente si aparatura si alte elemente de logistica, n conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar.Cea mai importanta problema n acest domeniu este reprezentata de valoarea mare de investitii, care trebuie asigurata pentru recuperarea si reciclarea, incinerarea si depozitarea deseurilor. Din acest motiv au fost solicitate perioade de tranzitie necesare pentru implementarea directivelor privind ambalajele si deseurile de ambalaje, incinerarea deseurilor si depozitarea deseurilor.O prima estimare a costului total, bazata pe datele actuale si pe anumite scenarii de evaluare a condus la suma de 6,3 miliarde Euro. Acest cost nu include si necesarul pentru rezolvarea poluarii istorice datorata deseurilor, nchiderea depozitelor existente, ecologizarea zonelor afectate de vechile depozite, monitorizarea zonelor, tratarea unor deseuri periculoase existente n depozite.Pentru sectorul calitatii apelor au fost solicitate cele mai lungi perioade de tranzitie de 15 ani, n special pentru epurarea apelor uzate si pentru asigurarea calitatii apei destinate consumului uman.Aceasta situatie este determinata de investitiile foarte mari care sunt necesare pentru realizarea sistemelor de canalizare si statiilor de epurare, statiilor de tratare a apei si retelelor de distributie a apei potabile, precum si pentru modernizarea proceselor tehnologice industriale si epurarea apelor uzate industriale, care contin substante periculoase pentru apa, precum si realizarea rampelor ecologice pentru reziduurile provenite din activitatile zootehnice. Costul total a fost estimat printr-o evaluare preliminara la circa 18 miliarde euro. n acest sens, se impune ca n urmatorii 20 de ani, n completarea sprijinului financiar acordat prin programe ale Uniunii Europene si a aportului capitalului privat, sa se aloce sume foarte mari din bugetele locale si bugetul de stat.In ceea ce priveste sectorul protectia naturii, transpunerea integrala a legislatiei europene s-a realizat n anul 2001, urmand ca pana n anul 2005 sa se definitiveze cadrul institutional pentru implementarea prevederilor legale.In domeniul controlului poluarii industriale si managementul riscului se urmareste mbunatatirea sistemului de prevenire, eficientizarea controlului poluarii prin abordarea integrata a sistemului de autorizare a activitatilor socio-economice cu impact semnificativ asupra mediului.Angajamentele asumate de Romania n domeniul controlului poluarii industriale si al managementului riscului urmaresc dezvoltarea cadrului legislativ referitor la consolidarea si perfectionarea mecanismelor institutionale, atat la nivel national, cat si la nivelul operatorilor industriali. n acest sens, perfectionarea atributiilor autoritatii competente de mediu vizeaza cresterea capacitatii acesteia n stabilirea unor politici si strategii de implementare eficienta.O dimensiune importanta a politicii n acest domeniu o reprezinta combaterea tuturor fenomenelor de poluare accidentala si a celor de natura contraventionala prin introducerea unor masuri asiguratorii de implementare si anume nfiintarea Garzii de Mediu.Costurile estimate pentru acest sector se ridica la suma totala de aproximativ 8 miliarde euro constituita din alocatii de surse proprii de la bugetul de stat si alte surse.In domeniul substantelor chimice si organismelor modificate genetic, o parte a prevederilor referitoare la clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase a fost transpusa si se afla n curs de implementare. A fost creat cadrul legal pentru nfiintarea Agentiei Nationale a Substantelor Chimice si pentru preluarea directivelor referitoare la notificarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, care va include inventarul substantelor existente, restrictiile introducerii pe piata a anumitor substante si preparate chimice periculoase, evaluarea si controlul riscului chimicalelor periculoase pentru sanatatea umana si mediu.Legislatia nationala privind substantele care depreciaza stratul de ozon este n avans fata de prevederile Protocolului de la Montreal pentru tarile n curs de dezvoltare, ncadrate la articolul 5 al acestuia, astfel ncat, pana n anul 2007 Romania se va alinia la schema de eliminare treptata a substantelor care depreciaza stratul de ozon, prevazuta de Protocol pentru tarile dezvoltate si aplicata de UE.Problemele cu care se confrunta Romania n implementarea legislatiei specifice substantelor si preparatelor chimice periculoase se refera la costurile necesare procesului de implementare, procesului de ntarire a capacitatii institutionale, la nivel central si local, precum si specializarii si acreditarii personalului tehnic.Cerintele comunitare referitoare la zgomotul emis de aparatura electrocasnica au fost armonizate prin HG nr. 672/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a aparatelor electrocasnice n functie de nivelul zgomotului transmis prin aer.Pentru completarea cadrului legislativ din acest domeniu, Romania va transpune- pana n anul 2004, si implementa pana n anul 2007 prevederile Directivei cadru nr.2000/14/EEC privind zgomotul emis de echipamentele utilizate n aer liber. Eficienta aplicarii legislatiei n acest domeniu depinde de dezvoltarea cadrului legal prevazut de Legea nr. 608/31.10.2001 privind evaluarea conformitatii produselor n Romania.In domeniul protectiei civile, n privinta controlului si reducerii poluarii cauzate de hidrocarburile deversate n mare, implementarea Deciziilor Parlamentului European depinde n totalitate de initierea, n anul 2002, a unui Proiect comun pentru tarile riverane Marii Negre sau, pentru tarile ce urmeaza a fi integrate n Uniunea Europeana, de elaborarea Planurilor Nationale referitoare la deversarea substantelor periculoase n mare, cu finalizare n anul 2004, dezvoltate cu asistenta tehnica si financiara a Comunitatii Europene, precum si de asigurarea fondurilor financiare, bugetare sau extrabugetare, necesare dezvoltarii infrastructurii si dotarilor operationale.Referitor la sectorul securitate nucleara si radioprotectie, Romania va fi pregatita sa aplice prevederile comunitare la momentul aderarii.Normele Fundamentale de Securitate Radiologica emise de catre Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare transpun cerintele comunitare privind standardele de baza de securitate pentru protectia sanatatii lucratorilor si a populatiei mpotriva radiatiilor ionizante. Aceste standarde vor fi completate de catre Ministerul Sanatatii si Familiei prin emiterea normelor privind supravegherea medicala a persoanelor expuse profesional si a normelor subsecvente, privind dispozitivele medicale, care reglementeaza si cerintele mpotriva iradierii pe care trebuie sa le ndeplineasca dispozitivele medicale.Problemele legate de implementarea standardelor de baza de securitate privind protectia sanatatii lucratorilor si a populatiei mpotriva radiatiilor ionizante sunt legate de respectarea limitei de doza pentru minerii din industria uraniului. Strategia propusa de organismul de reglementare pentru reducerea dozei efective pentru mineri a fost agreata de catre specialistii Comisiei Europene.Legislatia romaneasca n vigoare cu privire la protectia populatiei si a mediului n caz de accident nuclear sau urgenta radiologica acopera cerintele comunitare.Transpunerea si implementarea acquis-ului comunitar din domeniul protectiei mediului sunt dificile din cauza caracterului intersectorial si a implicatiilor problematicii aferente acestui domeniu asupra ntregii industrii romanesti, alinierea la standardele de calitate europene presupunand costuri nsemnate si modificari structurale la nivelul ntregii economii.Finantarile necesare implementarii actiunilor de protectie a mediului provin din surse proprii ale agentilor economici, surse externe rambursabile si nerambursabile, alte surse si n completare surse de la bugetul de stat, n limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie.Programul "ROMaNIA CURATaRomania curata este un program conceput de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, acest program si propune catalizarea tuturor fortelor din diversele medii sociale si politice: guvern, sindicate, administratiile publice locale, pentru initierea si implementarea unor proiecte concrete menite a oferi populatiei un mediu mai curat.Programul deriva dintr-o necesitate obiectiva, avand n vedere faptul ca s-a constatat ca una dintre cele mai acute probleme ale societatii contemporane este reprezentata de comportamente care polueaza peste limita de regenerare a sistemelor naturale, concomitent cu aplicarea gestionarii defectuoase a deseurilor provenite din procesele tehnologice si acutizarea aspectelor de poluare.Printr-un proces permanent de constientizare, informare si sensibilizare asupra necesitatii promovarii energiilor curate, a tehnologiilor si modelelor de productie de ultima generatie, sectorul public si privat trebuie sa aiba initiative care sa produca efecte concrete si cuantificabile. Astfel, energia provenita din sursele curate, precum soarele, vantul, sursele geotermale sau hidrogenul, este strans legata de accesul la informatiile n domeniul tehnologiilor alternative care pot gestiona durabil producerea de energie si utilizarea acesteia la varf.Dezvoltarea economica durabila a Romaniei reprezinta un criteriu unanim recunoscut astazi si, n ultima instanta, trebuie sa nsemne cresterea capitalului national si eficientizarea utilizarii acestuia, fara influente negative asupra mediului.Obiectivele programuluiObiectivele Programului Romania curata sunt:-asigurarea protectiei si conservarii mediului natural si a mediului construit n concordanta cu cerintele dezvoltarii durabile;-asigurarea unui management integrat al deseurilor;-cresterea nivelului de educatie si constientizare a populatiei n spiritul protectiei mediului.Grupurile tinta ale programului sunt:-autoritatile centrale si locale;-producatorii de energie si servicii;-asociatii profesionale cu tangente la problematica de mediu;-asociatii patronale;-organizatiile sindicale;-organizatiile neguvernamentale din domeniul protectiei mediului;-cercetatorii si constructorii;-studentii, elevii si cadrele didactice;-mass-media.Programul Romania Curata are n vedere o stransa colaborare cu autoritatile locale cat si cu societatea civila. De asemenea, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului este convins ca va beneficia si de aportul altor autoritati centrale n demersul sau de protejare si crestere a calitatii mediului.Sunt avuti n vedere n special urmatorii parteneri de colaborare:-Ministerele;-Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului;-Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor;-Asociatii profesionale cu tangente la problematica de mediu ;-Asociatii patronale ;-Institutele de nvatamant superior ;-Autoritatile locale si agentii economici ;-Organizatii non-guvernamentale de mediu ;-Organizatii de copii si tineret ;-Institutele de cercetare.Directii de actiune :-crearea unor programe educationale pentru toate categoriile de varsta (gradinita, scoli, licee, facultati);-implicarea tinerilor n actiuni concrete de refacere a mediului natural;-stabilirea unor parteneriate cu ONG-urile de mediu, la nivel national si regional;-implicarea unor organisme financiare internationale (Banca Mondiala, USAID, PNUD) n realizarea unor campanii de mass-media de prevenire a poluarii si promovarea unui stil de viata sanatos;-ntarirea parteneriatului ntre sectorul public si cel privat;-implicarea activa a adminstratiei locale si a societatii civile n procesul de mbunatatire a calitatii mediului;-promovarea unor programe educationale de mediu prin mass media pentru cetateni (reducerea risipei consumului de apa potabila, colectarea selectiva a deseurilor, protejarea spatiilor verzi, etc.);-ntarirea legaturii Ministerului Apelor si Protectiei Mediului cu presa;-constientizarea personalului de specialitate privind responsabilitatile ce-i revin n conformitate cu prevederile legislatiei n vigoare;-infiintarea telefonului cetateanului;-informatii diversificate pe pagina web a Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.Programe educationaleDezvoltarea, mpreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, a unui program de educare prin tabere scolare. Agentia Nationala a Taberelor scolare a naintat deja o solicitare n acest sens Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, careia i s-a raspuns pozitiv.Editarea unor brosuri pentru copii si tineri, cu tematica de protectie a mediului.Organizarea unor actiuni de curatenie n zonele scolare, n parcuri si gradinile publice.Organizarea n cadrul activitatilor extrascolare a unor concursuri cu premii pe teme ecologice si de protectie a mediului, de tipul Cel mai bun continua, concursuri de desene pe teme de mediu (colaborarea cu ONG-uri si sponsori), tabere scolare cu activitati distractive cu tematica de mediu.Lansarea unui Program National de Educatie pentru Mediu, prin colaborarea dintre Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, cu sprijinul REC Romania si al Asociatiei Mesagerii Sanatatii, care va include si programul multi-media de educatie pentru mediu Pachetul Verde, realizat de REC cu sprijinul Fundatiei Toyota. n urma discutiilor purtate pe 4 aprilie 2002 ntre reprezentantii celor doua ministere si ai celor doua ONG-uri, s-a convenit ca acest Program National, care urmeaza sa includa atat activitati scolare, cat si extrascolare, sa fie implementat ncepand cu anul scolar 2002-2003.Protocolul privind parteneriatul n organizarea si desfasurarea procesului de nvatamant preuniversitar si a formarii continue a adultilor n domeniul "ape si protectia mediului," propus de Ministerul Educatiei si Cercetarii, si care urmeaza sa fie aprobat prin ordin comun al celor doi ministri - MAPM si MEC.Publicarea, n cadrul revistelor scolare editate de colectivele de elevi, a articolelor cu continut ecologic si de protectie a mediului, n care sa fie prezentate aspecte ale starii mediului din judetul respectiv, sa fie mediatizate activitati de protectie a mediului realizate de elevi, ca si aspecte negative de nerespectare a obligatiilor de protejare a mediului.Montarea unor panouri n locuri publice, cu continut educativ si informativ privind unii parametri de poluare ai elementelor de mediu, actiune n responsabilitatea Inspectoratelor de Protectie a Mediului, cu sprijinul Directiilor Apelor. Panourile educative vor fi amplasate cu precadere n incinta parcurilor, strandurilor, stadioanelor, scolilor, etc. Informatiile privind calitatea unor factori de mediu vor fi afisate pe panouri electronice montate central, n orasele de resedinta ale Inspectoratelor de Protectia Mediului, conectate la baza de date a acestora. Aceste panouri pot afisa, n functie de factorii de mediu monitorizati la nivelul judetului respectiv, urmatorii indicatori: NH3, SO2, NO2, pulberi n suspensie si alti poluanti specifici. Aceasta actiune poate fi desfasurata cu cooperarea autoritatilor locale.Dotarea unor mijloace de transport n comun cu mijloace de informare si educative n domeniul protectiei mediului si organizarea de campanii destinate acestui scop la nivelul fiecarei localitati din tara.Mediatizarea modului cum si duc la ndeplinire sarcinile pe care le au serviciile descentralizate ale administratiei publice locale.Realizarea de spoturi publicitate care sa fie difuzate la ore de maxima audienta.Estimarea impactului negativ al poluarii asupra proprietatilor (scaderea valorii unor terenuri, scaderea ncasarilor din turism etc) si publicarea rezultatelor obtinute constientizarea proprietarilor. ntarirea parteneriatului public-privatAsociatia Romana pentru Ambalaje si Mediu a propus o colaborare pentru rezolvarea problemei deseurilor din ambalaje;Experimentarea unui nou mod de colectare si tratare a deseurilor spitalicesti, care prin sterilizare eficienta devin deseuri menajere, la 5 spitale 4 n Bucuresti si unul n provincie.Implicarea adminstratiei localeInstruirea autoritatilor locale (la nivel de Primar si Viceprimar) privind necesitatea si avantajele oferite de ecologizarea si ameliorarea esteticii n localitatile pe care le administreaza, precum si n directia obtinerii de fonduri pentru aceste activitati.Intarirea rolului Consiliilor locale si instruirea lor n directia adoptarii unor decizii privind instituirea de taxe cu destinatie ecologica precum si scutirea de aceste taxe pentru persoanele care se preocupa de aspectul corespunzator al locuintelor, al curtilor si al terenurilor nconjuratoare.Constientizarea personalului de specialitate din compartimentele de mediu din cadrul administratiei publice locale despre sarcinile ce-i revin n implementarea legislatiei de mediu n vigoare .Implicarea societatii civileActiunile vor consta din: -abordarea diferitelor esaloane ale societatii civile: structuri patronale, sindicale, nvatamant, cercetare si ONG-uri cu preocupari concrete n domeniu;-prezentarea elementelor de program n vederea consultarii si eventualelor completari ulterioare;-colectarea si realizarea inventarului de actiuni efective.