Stresul, in medicina, este o dezvoltare psihica chimica sau emotionala care provoaca surmenaj, ce poate duce la boli psihice. O stralucitoare autoritate asupra stresului, doctorul canadian Hans Selye a identificat 3 faze in raspunsul la stres. In prima faza, de alarma, organismul identifica stresul si se pregateste sa actioneze, ori sa lupte, ori sa scape. Glandele endocrine elibereaza hormoni care sporesc bataile inimii si respiratia, ridica nivelul zaharului din sange sporeste transpiratia, dilata pupilele si incetineste digestia. In cea de-a doua faza, de rezistenta, corpul repara orice stricaciune provocata de reactia de alarma. Pe masura ce rezistenta continua, a treia faza, epuizarea, se instaleaza, si o dereglare inrudita cu stresul poate aparea. Expunerea prelungita la stres, epuizeaza resursele de energie ale organismului si poate duce chiar la moarte.

...Dereglari inrudite cu stresul: boli sau vatamari aduse sau inrautatite de stresul psihic. Aceste dereglari psihomatice implica in mod obisnuit sistemul nervos autonom, care controleaza organele interne ale corpului. Unele forme ale durerilor de cap si ale durerilor faciale, asmol, ulcerul stomacal, hipertensiunea, si anumite feluri de vatamari, ca surmenaj repetat si dureri de spate sunt exemple inrudite cu stresul.