In comparatie cu telescoapele terestre,cele spatiale ofera o viziune mult mai clara a obiec-
telor ceresti deoarece aceste instrumente sunt deasupra atmosferei turbulente si distorsio-
nante a Pamantului.Telescoapele de pe orbita pot deasemenea sa acopere intreaga sfera
observabila a spatiului in timp ce telescoapele stationare de la sol acopera o arie limitata in functie de pozitia lor pe Pamant.
Telescoapele spatiale au acces la o parte mai larga a spectrului electromagnetic ,inclusiv asupra razelor gamma,X,ultraviolete si o buna parte a spectrului infrarosu.Fiecare din aceste spectre ofera o noua privire asupra universului si sunt o sursa importanta de informa-tii asupra planetelor,stelelor,galaxiilor si a proceselor care le modeleaza.Fenomenele comple-xe cum ar fi galaxiile active sau gaurile negre nu pot fi intelese complet fara a compara datele obtinute de la diferitele regiuni ale spectrului electromagnetic.
Telescoapele spatiale variaza in complexitate de la sateliti mici,care adeseori acopera intrea-ga bolta,pana la sateliti-observator de mari dimensiuni si care pot studia obiecte individuale.
Acesti sateliti necesita in general un control intensiv de la sol,astronomii alegand obiectele de studiat si orientand satelitul pe directia corecta.
Inca de la inceputul secolului teoreticianul rus Konstantin Tsiolkovsky si inginerul german
Hermann Oberth si-au dat seama de avantajele plasarii unui telescop in spatiu unde lumina stelelor sa nu fie impiedicata de atmosfera Pamantului.Insa abia dupa cel de-al doilea razboi mondial,cand rachetele construite au fost suficient de puternice pentru a plasa sateliti pe orbita,visul astronomiei spatiale devenea realitate.
Programul britanic Ariel a dus la lansarea in aprilie 1962 a primului satelit astronomic,Ariel 1,care a efectuat masuratori asupra emisiei UV si IR a Soarelui.Acest succes a fost urmat de lansarea in decembrie 1968 de catre NASA a satelitului OAO-2 (Orbiting Astronomical Obser-vatory;doi pentru ca prima lansare a fost un esec).Acesta transporta detectoare gamma,UV,X si IR.Ca initiatori ai unei lungi serii,acesti sateliti au oferit un punct de plecare valoros pentru telescoapele spatiale complexe de mai tarziu.
