Caractere generale si subdiviziuni. Subcarpatii formeaza o fasie mai joasa la marginea muntilor, prezentand caracterele unor munti mai mici si mai tineri ,cum s-a spus "un nou val carpatic", adaugat muntilor prin cutari recente care s-au produs la sfarsitul neogenului si inceputul neogenului si inceputul cuaternarului. Sunt alcatuiti din roci in genere mai slabe decat cele din munte (gresii, marne, argile etc.), dar cu stratele cutate destul de puternic, inaltate pe alocuri pana la verticala. Sunt in general mai scunzi decat muntii (rareori trecand de 1000 m), dar le imita formele de relief, zvelte, cu pante accentuate. in variatia reliefului se deosebesc : inaltimi mai semete, izolate, pe care poporul le numeste ma-guri, culmi prelungi ca niste muntisori, numite muscele, precum si por-tiuni mai joase, depresiuni. Altitudinea redusa si relieful mai scund din cuprinsul depresiunilor, creeaza Subcarpatilor aspecte de inrudire cu zo-
nele deluroase, pe cand inaltimile ce separa depresiunile, amintesc de munti. Iata pentru ce Subcarpatii sunt considerati ca fac tranzitia dintre munti si dealuri.



Multe dintre depresiunile subcarpatice fiind in vremurile geologice golfuri ale marilor care se intindeau in exterior, cuprind sare, petrol, lignit etc., adica depuneri "de laguna". Din codrii de fag si de stajar, care
acopereau in trecut Subcarpatii, au mai ramas doar padurile izolate, deoarece populatia s-a intins din departate timpuri cu ogoarele si cu livezile de pomi fructiferi, ori numai cu fanetele, pe locul padurii.