Reprezentanti romani ai filosofiei dreptului

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:57
In cultura romaneasca, inceputurile filosofiei moderne se caracterizeaza prin preocupari de avansare a unor idei care pun bazele filosofiei dreptului in gandirea romaneasca. Aceste cautari sunt cu deosebire vizibile la unii carturari pasoptisti, care cautau in drept noi argumente in sustinerea luptei de eliberare nationala a poporului roman. Pasoptistii au incercat sa explice resorturile care determina miscarea progresiva a omenirii in mersul ei spre dreptate, libertate si propasire. in aceasta ordine de idei, figura marcanta din secolul al XIX-lea care merita sa fie mentionata este aceea a lui Simion Barnutiu.

Avand o serioasa pregatire teologica si filosofica, fiind influientat de Scoala istorica a dreptului si impartasind conceptia dreptului natural „condus de metafizica iluminismului, domnitoare in acea vreme, si de principiile formulate in Declaratia Drepturilor Omului”, Simion Barnutiu nu s-a ridicat totusi pana la elaborarea unei conceptii filosofico-juridice originale. Abia in perioada interbelica, in filosofia dreptului, apar teorii filosofico-juridice importante, sustinute de o puternica tendinta sistematica, impunandu-se nu numai in Romania, ci si dupa hotarele ei. In perioada mentionata, filosofia dreptului se constituie ca disciplina desinestatatoare prin operele filosofico-juridice ale lui Mircea Djuvara si Eugeniu Speranta.



1. Idei filosofico-juridice in opera lui Simion Barnutiu

Profesor de filosofie si drept, Simion Barnutiu (1808-1864) aduce o contributie valoroasa in istoria filosofiei romanesti prin conceptiile sale rationaliste si republicane. Opera sa este alcatuita din cursurile de filosofie si drept si din articolele publicate in periodicele vremii. Dintre acestea cele mai reprezentative sunt: Dreptul public al romanilor (1867); Dreptul natural privat (1868); Dreptul natural public (1870). in cursurile lui S.Barnutiu se regasesc determinarile principale ale kantianismului, caruia el ii atribuie un caracter de generalitate, mentionand ca „in Germania s-a inceput un period nou de la Kant, atat in filosofie in general, cat si in stiinta dreptului in special”.