Procesul de dezvoltare economica depinde in mare masura de gradul de pregatire si utilizare a resurselor umane de rolul creator si dinamizator al factorului uman in desfasurarea vietii economice. Resursele umane trebuie privite ca “totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale pe care omul le utilizeaza in cadrul procesului de productie si de prestari de servicii necesare existentei”.
Se include aici si experienta dobandita in procesul muncii alaturi de aptitudinile native si cele dobandite prin calificare. Rolul primordial al resurselor umane la scara intregii societati se regaseste si la nivelul firmei, principalele elemente care o demonstreaza fiind urmatoarele: resursele umane reprezinta singurul factor de productie capabil sa creeze noi valori; resursele umane reprezinta creatorul si stimulatorul mijloacelor de productie:
produc si reproduc factori obiectivi ai productiei: au rol hotarator in procesul transformarii naturii in bunuri destiate satisfacerii nevoilor societatii; influenteaza intr-o masura decisiva eficacitatea utilizarii resurselor materiale si financiare.
Astfel, ca principala componenta a fortelor de productie, resursele umane, prin interventie directa si indirecta, conditioneaza existenta productiei si a celorlalte activitati economice si asigura valorificarea mijloacelor de productie de care dispune societatea, facand posibila si satisfacerea nevoilor ei.
