Forma de guvernamant reprezinta in general, modul in care sunt constituite si functioneaza organele supreme ale unui stat. Ea este raportata in principiu, la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile sale cu puterea legiuitoare . Cele mai utilizate forme de guvernamant au fost si sunt monarhia si republica. Fiecare stat isi alege forma de guvernamant in functie de traditia, mentalitatile si caracterul acelui popor.

Monarhia, ca forma de guvernamant se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh, ereditar sau desemnat dupa proceduri specifice in functie de regimul constitutional. Monarhia este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a fost cea mai raspandita forma de guvernamant, in evolutia monarhiei se pot identifica: monarhia absoluta, monarhia limitata, monarhia parlamentara dualista, monarhia parlamentara contemporana.



Monarhia absoluta, ca cea mai veche forma de monarhie, se caracterizeaza prin puterea discretionara in stat a monarhului. Aceasta forma specifica pana la Revolutia franceza, a existat pana aproape de timpurile noastre, fiind de mentionat ca la inceputul secolului al XX-lea existau inca doua imperii absolute si anume Imperiul rus si Imperiul otoman.

Monarhia limitata (constitutionala), asa cum o arata chiar denumirea, se caracterizeaza prin limitarea puterilor monarhului prin legea fundamentala a starului (constitutia). Cu toate aceste limitari, monarhul are un mare rol, atributiile parlamentului fiind reduse.

Monarhia parlamentara dualista este o forma a monarhiei constitutionale, in care monarhul si Parlamentul stau, din punct de vedere legal, pe o pozitie egala.