Pornind de la acesta definitie, Aurel Piturca continua prin a spune ca sociologia politica: “analizeaza doar anumite aspecte, segmente ale politicului, folosesc anumite metode, tehnici cum ar fi chestionarul, dialogul, iar cunostintele dobandite servesc cu precadere emitentului sau celui care a lansat comanda sociala ca in cazul sociologiei politice. De asemenea, aceste cunostinte date in diferite forme si intensitati au un caracter partinic, partizan, ideologic. In special, doctrinele politice fiind asociate unor anumite forte social-politice, partide, clase, grupuri sociale, ele vor reflecta, interpreta si aprecia realitatea politica in functie de interesele acestora, de pe pozitiile si conditiile lor sociale.”(Piturca, Aurel. “Introducere in Ştiintele Politice”, cap. I, pg 6).
Definitia sociologiei politice data de autorul Mircea Comsa suna asa: “caracter partinic, partizan, ideologic. In special, doctrinele politice fiind asociate unor anumite forte social-politice, partide, clase, grupuri sociale, ele vor reflecta, interpreta si aprecia realitatea politica in functie de interesele acestora, de pe pozitiile si conditiile lor sociale”. (Comsa, Mircea. “Sociologie culturala”, Note de curs, an universitar 2006-2007, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala).