In Romania prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana se fac in scop terapeutic, in conformitate cu prevederile legii 95 din 28 aprilie 2006. Coordonarea, supravegherea, aprobarea si implementarea oricaror dispozitii privind activitatea de transplant revin Agentiei Nationale de Transplant.
Inainte de a putea intelege procesul de prelevare si transplant de organe si de tesuturi ,trebuie mai inatai sa analizam semnificatia acestor termini ; incepem prin definirea prelevarii ca fiind actiunea de recoltare de organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine umana sanatoase morfologic si functional, cu exceptia autotransplantului de celule stem hematopoietice cand celulele sunt recoltate de la pacient, in vederea realizarii unui transplant.
In continuare definim tansplantului ca fiind acea activitate medicala prin care, in scop terapeutic, in organismul unui pacient este implantat sau grefat un organ, tesut ori celula . Prin termenul de organ intelegem partea diferentiata in structura unui organism, adaptata la o functie definita, alcatuita din mai multe tesuturi sau tipuri celulare, prezentand vascularizatie si inervatie proprii . Prin termenul de tesut definim gruparea de celule diferentiata, unite prin substanta intercelulara amorfa, care formeaza impreuna o asociere topografica si functionala.
Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana se efectueaza de catre medici de specialitate, in unitati sanitare publice sau private autorizate de Ministerul Sanatatii Publice si acreditate, la propunerea Agentiei Nationale de Transplant.
Prelevarea de tesuturi si organe dela personae in viata
Pentru a evita orice fel de atingeri ale drepturilor omului, in dreptul romanesc, prin intermediul unor organisme de specialitate s-au adoptat norme care stabilesc principiile generale in conformitate cu care donarea de organe trebuie realizata, printre care cele mai importante sunt: principiul respectarii demnitatii umane, al interzicerii oricaror atingeri aduse acesteia, principiul anonimatului donatorilor, al gratuitatii etc.
Orice act prin care se efectueaza prelevarea unor organe din corpul uman viu, aducand o grava atingere vietii si integritatii corporale omului, este sanctionat de Codul penal. Pentru a se evita aceste consecinte, transplantul de organe trebuie conceput si realizat ca un gest suprem de daruire a omului catre om, un act al unui om care, desi cu drepturi inalienabile asupra corpului sau, este un membru al societatii si, prin aceasta, poate aduce un serviciu semenului sau, dar in conditiile unei generozitati sanatoase si rezonabile.
