Premise interne si externe. Statul geto-dac s-a constituit la o treapta avansata a dezvoltarii societatii tracilor de nord. Procesul de unificare a tracilor de nord a fost generat de mai multi factori.

E necesar sa mentionam in primul rand premisa economica, in cea de a doua etapa a epocii fierului (Latene) in spatiul locuit de daci au fost realizate progrese considerabile in metalurgia fierului: colectionarea brazdarului de fier (secolul al II-lea i.Chr.), a altor unelte de munca cu o productivitate mai inalta, a diferitor arme etc.



In acelasi timp, se amplifica schimburile economice cu orasele si statele vecine, mai ales cu orasele-colonii grecesti. Negustorii eleni aduceau in localitatile geto-dace obiecte de arta, bijuterii, vin de calitate in amfore etc., iar de aici procurau produse agricole, miere, blanuri s.a. Ca urmare a dezvoltarii relatiilor comerciale s-a impus circulatia monetara.

Aceste schimbari dinamizau tot mai mult legaturile din interiorul spatiului locuit de tracii de nord. La inceput, in secolul al IV-lea i.Chr., se raspandeau monedele oraselor grecesti (Istria, Tira), a Macedoniei, Traciei elenizate. Spre sfarsitul secolului al IV-lea apare moneda proprie geto-daca. Monedele prezentau imitatii ale celor de argint batute in Macedonia sub Filip al II-lea si apoi sub Alexandru cel Mare, fiind raspandite pe intreg spatiul locuit de geto-daci.

Nivelul atins cu timpul de societatea geto-daca a favorizat mai tarziu si legaturile ei sub diverse forme cu civilizatia romana. Cu incepere din secolul al II-lea i.Chr., odata cu penetratia economica romana in Peninsula Balcanica, in spatiul geto-dacic patrund obiecte de export romane (ceramica, piese de argint, bronz, fier si sticla, precum si monede romane). Bastinasii exportau vite, piei, blanuri, grane, lemn si alte produse. Influenta romana se resimte si in viata spirituala: in religie, in scriere cu litere latine, in acumularea cunostintelor stiintifice etc. Contactul cu romanitatea a favorizat declansarea procesului de romanizare.