Dumnezeu a pus in firea omului puterea de a fi, dupa har , asemenea Lui, dar din cauza neascultarii protoparintilor nostri , Adam si Eva , comuniunea harica a omului cu Dumnezeu a fost profund afectata. Dar Dumnezeu le-a fagaduit lor ca le va trimite Rascumparator, care va reface puterile ontologice ale firii omenesti si ii va elibera de sub robia pacatului si a mortii. Aceasta promisiune a fost intretinuta de-a lungul anilor de catre Dumnezeu prin intermediul instrumentelor Sale – profetii.



Profet, in sensul obisnuit al cuvantului , este omul care prezice cate se vor intampla in viitor. Profetii Vechiului Testament erau persoane care prevesteau si propovaduiau poporului lui Dumnezeu despre venirea lui Mesia. Nu se limitau doar la a vesti , ci in paralel explicau si transmiteau poruncile si voia sfanta a lui Dumnezeu, are si intelesul de a da explicatii sau de a vorbi ca reprezentant al altuia. Asadar, profetul era in acelasi timp propovaduitor , ermineut si mijlocitor , intermediarul lui Dumnezeu pentru oameni. Septuaginta foloseste pentru profet si „cel care vede”, <<vazatorul>> (I Regi 9, 11-18).

Potrivit acestori sensuri , misiunea profetului era de a predica , de a zidi , de a indemna. Lucrarea lui Dumnezeu asupra profetilor si asupra predicii lor se exprima prin cuvintele: „mana Domnului” sau „Duhul Domnului”. in acest sens , profetia sfanta n-a venit „socotinta fiecaruia”, ca alte invataturi si predici , ci „oamenii cei sfintiti ai lui Dumnezeu au grait, purtati fiind de Duhul Sfant” (II Petru 1, 20-21).