Observatia directa de teren - constituie tehnica principala de investigatie sociologica intrucat ne ofera informatii cu valoare de fapte, care constituie materialul cel mai bogat, divers si nuantat, susceptibil de analize calitative, caracteristice stiintei sociologice. in ciuda unei anumite imprecizii, nesistematizari si unor elemente contradictorii, volumul de date cules prin observatii de teren constituie si trebuie sa constituie baza oricarei cercetari si analize sociologice.

Daca pentru Rene König chestionarul este “calea regala” a sociologiei, pentru orice cercetator care isi fundamenteaza studiile pe conceptia stiintifica materialist dialectica si istorica observatia constituie sursa indispensabila de date si totodata proba decisiva a valorii si semnificatiei concluziilor la care ajunge.

Datele observatiei directe isi pastreaza valoarea de fapte numai in raport cu - observatorul care le-a inregistrat. Pentru toti ceilalti, datele observatiei devin date indirecte, secundare, cu o valoare documentara, care trebuie verificate si - confruntate prin alte observatii directe. Rolul de neinlocuit al datelor observatiei de teren intr-o investigatie sociologica este demonstrat, in ultima instanta, de imposibilitatea logica si gnoseologica – derivata din obiectivele stiintifice urmarite – de a realiza constructii teoretice si solutii eficiente numai din “reflectari ale reflectarilor (opiniilor)” sau din “imagini ale imaginilor” fenomenelor sociale studiate, fara implicarea directa a universului material, obiectiv, studiat.

Observatia sociologica este o tehnica de lucru care face parte dintr-un set de tehnici practicate in investigatiile sociologice si totodata o etapa sau un moment al demersului sociologic. Este de mentionat faptul ca orice cercetare impune utilizarea unui intreg set de tehnici si instrumente de lucru (nu este suficienta o singura tehnica, nu este suficient un singur instrument) – pe de o parte – si parcurgerea unei intregi traiectorii, cu numeroase etape si “momente” – pe de alta parte. Ignorarea unor tehnici si etape principale se afla la originea unor concluzii empiriste, psihologiste