Un fapt interesant, care, din cauza originii lui, apartine insa numai limbii vorbite si scrise a oamenilor culti, este intrebuintarea numeralului unu sub aceasta forma (substantivala), chiar atunci cand dupa el urmeaza imediat numele notiunii.

Ex.: Familia lui reumatica, alcatuita din una nevasta si patru plodani (LR, 20 aug 1938) Procedeul acesta a devenit o adevarata norma in limbajul comercial, unde existenta lui se datoreaza , in primul rand , necesitatii de a evita confuziile intre o si alte numerale . A intervenit si un fapt de natura pur lingvistica: singurul numeral cardinal cu aspect dublu (adjectival: un, o si substantival: unu, una) este acesta, toate celelalte avand o singura forma (pentru ambele functii).

Valoarea expresiva, care-i totdeauna ironica provine si de la „anormalitatea” aspectului gramatical, dar mai ales de la imaginea care se desteapta in mintea ascultatorului, datorita imprejurarii ca se pun membrii unei familii omenesti pe acelasi plan cu obiecte negociabile.

Trebuie amintita de asemenea inlocuirea ordinalului prin cardinal capitolul cinci, anul doi (in loc de capitolul al cincilea, anul al doilea etc ). Aceasta formula sintactica poate fi utilizata cu intentii stilistice (ironie). Vorbirea populara si cea familiara se folosesc de cateva formule in care intra, sub forma lor feminina, dar cu inteles neutral, primele doua numerale din sena cardinalelor si care, desi devenite clisee, prin fixitate, ca si prin marea lor frecventa, continua sa aiba o mare valoare expresiva. Ex.: . .si una-doua, la pupaza; (flacaul era chitit la locul sau) si nu se da cu una, cu doua;